Paleologu înfiinţează un Institut de Arheologie Preventivă

El a mai spus că personalul nespecializat care ajută la cercetările arheologice poate fi recrutat direct de către muzeele şi institutele de arheologie, prin intermediul unor firme de recrutare a forţei de muncă sau de la constructorul care efectuează lucrarea, constructorul autostrăzii, spre exemplu.

"Când sunt lucrări de mare amploare, unii dintre colegii din muzee pot angaja direct anumite persoane. Dar angajările pot să se facă şi prin intermediul unor firme de recrutare a forţei de muncă, aşa cum ne obligă legea. Mai există o posibilitate, cea pe care o folosim şi noi pe tronsonul autostrăzii Bucureşti - Moara Vlăsiei, unde am făcut un contract prin care forţa de muncă este asigurată de constructorul autostrăzii", a precizat Paul Damian.

În momentul acesta, potrivit lui Paul Damian, se mai lucrează din punct de vedere arheologic în câteva puncte legate de nodul rutier de la Gilau şi Luna, pe tronsonul Câmpia Turzii - Cluj.

"Acolo, efectuează lucrări Institutul de Arheologie din Cluj şi Muzeul de Istorie a Transilvaniei. În general, pe acest tronson lucrările de teren au fost efectuate. Pe celălalt tronson al autostrăzii Transilvania, de la Suplacu de Barcău la Borş, se mai fac investigaţii la câteva situri din comuna Borş. Urmează celelalte tronsoane şi aşteptăm să vedem cum va evolua construcţia autostrăzii Transilvania", a spus Paul Damian.

Pe traseul Autostrăzii Transilvania s-au descoperit, potrivit lui Paul Damian, vestigii din epoca bronzului, la Turda, în urma unor cercetări efectuate sub îndrumarea lui Mihai Bărbulescu, directorul Şcolii Române de la Roma, dar şi cea mai mare metropolă a gepizilor, lângă Cluj, în comuna Vlaha, cercetările fiind realizate de Institutul de Arheologie din Cluj, sub îndrumarea lui Ion Stancu.

Totodată, la Suplacu de Barcău, unde au efectuat cercetări MNIR şi Muzeul Ţării Crişurilor, au fost scoase la suprafaţă vestigii din neolitic, epoca bronzului şi care au aparţinut geto-dacilor.

"S-au făcut descoperiri foarte importante. În cazul autostrăzii, oricum ar fi ales traseul acesteia, el nu poate să ocolească siturile arheologice. Ele apar, în general, la o anumită distanţă unele de altele. Sunt semnalizate când se face proiectul autostrăzii. Problema noastră este că nu s-a pus la punct o metodă care să aibă în vedere aceste aspecte. De departe, aceste cercetări nu sunt costisitoare şi sunt făcute după norme europene, importanţa vestigiilor descoperite fiind mai mare decât sumele plătite pentru cercetările arheologice", a afirmat Paul Damian.

Citeşte mai multe...