Papirusul găsit în 1959 şi trimis la Moscova, predat Muzeului de Arheologie "Callatis" din Mangalia

Directorul Muzeului "Callatis" din Mangalia, Sorin Colesniuc, a povestit că papirusul, datat în secolul IV î.Hr., scris cu litere greceşti, a fost descoperit în Mangalia în anul 1959 şi imediat după aceea a fost trimis pentru restaurare şi conservare la Moscova, iar timp de jumătate de secol nu s-a mai ştiut nimic despre acest document.

"În lucrările de specialitate, dar şi în diverse alte reviste şi ziare româneşti, autorii articolelor scriau că papirusul s-a distrus în momentul când a fost scos din pământ. În realitate, el a fost restaurat şi conservat, timp de trei ani, de Mihail Alexandrovski, un renumit specialist din Moscova, care a primit, pentru munca sa, din partea statului rus, cea mai înaltă distincţie", a spus Sorin Colesniuc.

El a precizat că în urmă cu doi ani, atunci când a devenit director al muzeului, şi-a propus să regăsească şi să aducă acest papirus la Mangalia, aflând că documentul se afla la Moscova.

"După doi ani l-am regăsit şi, la solicitările noastre de restituire, Centrul de conservare a cerut aprobarea Ministerului Culturii din Rusia, pe care a primit-o în iunie 2011. Mai mult, directorul Centrului de conservare, Alexander Lesovoy, a convocat şi un Consiliu ştiinţific, cu specialişti şi experţi din Rusia, pentru a analiza starea în care se află papirusul. Concluzia a fost aceea că se află într-o perfectă stare, la fel ca în anul 1961, atunci când Mihail Alexandrovski a finalizat restaurarea şi conservarea sa", a explicat directorul Muzeului "Callatis".

Profesorul de arheologie Alexandru Avram de la Institutul Arheologic Bucureşti, prezent la eveniment, a declarat că avem de-a face cu cea mai veche descoperire de acest gen din Europa.

"Este cea mai veche descoperire de acest gen din Europa. Scrisul acestui document este cu caractere epigrafice, mai precis cu litere de forma celor care figureză pe inscripţiile pe piatră, nu se foloseşte forma cursivă, care apare mai târziu începând cu secolul al III-lea î. Hr. Acest lucru este extrem de important, fiind un argument decisiv în favoare ideii că papirusul este cel mai târziu de la sfârşitul secolulul al IV-lea s-ar putea să fie chiar mai timpuriu, din prima jumătate a secolului al IV î. Hr.", a afirmat Alexandru Avram.

El a mai spus că deocamdată nu se poate spune ce conţine acest papirus, putând fi vorba de texte literare, ştiinţiifice sau cu valoare juridică.

"Aceste documente pot să conţină texte cu caracter foarte diferit. Uneori este vorba despre opere literare sau ştiinţifice, filosofice. În lipsa unei lecturi fie ea şi preliminare nu se poate spune mare lucru, singura speranţă este ca textul să fie cât mai inteligibil pentru că în ciuda efoturilor extrem de lăudabile documentul rămâne fragmentar. Speranţa ar fi să obţinem câteva cuvinte cheie care să ne permită să ne pronunţăm asupra caracterului acestui document, e un text juridic, e un text de importanţă politică, e un text literar. Poate fi absolut orice", a explicat Alexandru Avram.

Papirusul a fost aşezat în apropierea mormântului lângă care a fost descoperit în urmă cu 52 de ani şi care se află în cadrul Muzeului "Callatis".