Patrimoniul în pericol: 37 incendii la monumente istorice şi 110 furturi de patrimoniu în ultimul an - Mediafax

Patrimoniul în pericol: 37 incendii la monumente istorice şi 110 furturi de patrimoniu în ultimul an

Ministerul Culturii a constatat, în ultimul an, 37 de incendii la monumente istorice, unele dintre acestea fiind suspecte, şi 110 furturi de bunuri de patrimoniu mobil, au declarat oficialii ministerului, luni, într-o conferinţă, în care au fost prezentate intenţiile legislative ale instituţiei.

486 afişări

Imaginea articolului Patrimoniul în pericol: 37 incendii la monumente istorice şi 110 furturi de patrimoniu în ultimul an

PATRIMONIUL ÎN PERICOL: 37 incendii la monumente istorice şi 110 furturi de patrimoniu în ultimul an (Imagine: Razvan Lupica/Mediafax Foto)

Puiu Haşotti, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, şi Sergiu Nistor, secretarul de stat în Ministerul Culturii, au prezentat, luni, într-o conferinţă de presă, iniţiativele legislative în domeniul culturii pe care ministerul le pregăteşte în prezent.

Aceste iniţiative legislative vizează în special patrimoniul cultural naţional şi pornesc de la realitatea existentă în prezent în România, a explicat Puiu Haşotti.

Numai în ultimul an, Ministerul Culturii a constatat 37 de incendii la monumente istorice. Unele din acestea sunt "cu ceva bănuieli", după cum a spus Puiu Haşotti.

De asemenea, în ultimul an, au fost înregistrate 110 furturi de obiecte de patrimoniu mobil. "Nu discutăm de braconajul arheologic, de furturile de obiecte arheologice, ci doar de furturile de patrimoniu mobil", a declarat, pentru MEDIAFAX, secretarul de stat Sergiu Nistor. El a vorbit şi despre scoaterile de obiecte de patrimoniu peste graniţă, spunând că zece tablouri au fost scoase anul trecut din România în Serbia.

"Plecând de la o realitate existentă am propus toate aceste iniţiative legislative", a spus Sergiu Nistor.

În primul rând, printr-un Ordin al ministrului Culturii, Puiu Haşotti, a fost constituit un colectiv de control pentru activitatea de protejare a monumentelor istorice. Ordinul lui Puiu Haşotti este în concordanţă cu Legea 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice, dar şi cu realitatea care arată că există o slabă capacitate de monitorizare de către Ministerul Culturii şi de serviciile sale descentralizate (Direcţiile pentru Cultură, n.r.) a modului de respectare a legii. Astfel, colectivul de control pentru domeniul protejării monumentelor istorice este compus din 41 de specialişti, împuterniciţi să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni.

"Ordinul este deja semnat. Este în vigoare. Există 41 de specialişti - câte unul în fiecare judeţ, grupaţi câte trei - patru - care au atribuţiuni mai clare de control în zona lor. Ei pot să aplice sancţiuni şi să constate anumite cotnravenţii care se fac în legătură cu descărcări de sarcină arheologică, cu restaurări de monumente, diferite avize", a spus Puiu Haşotti.

Potrivit lui Haşotti, Ministerul Culturii propune şi alte câteva modificări la Legea nr. 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice, la legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, la Ordonanţa Guvernului 42/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, dar şi la Hotărârea Guvernului nr. 593/2011 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului. Toate aceste proiecte au fost transmise pe circuitul de avizare.

Sergiu Nistor a explicat că, în încercarea de a monitoriza mai bine şi de a asigura o mai bună protecţie a monumentelor istorice, dar şi a patrimoniului arheologic, Ministerul Culturii se duce prin aceste iniţiative legislative "în interiorul exerciţiului dreptului de proprietate". Acesta este motivul pentru care respectivele iniţiative legislative vor fi puse pe site-ul Ministerului Culturii, pentru consultare publică, o perioadă de 30 de zile.

"Tot ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme pe spectrul patrimoniului mobil, al arheologiei şi al monumentelor istorice ne-a stat ca bază de lucru atunci când am făcut aceste propuneri", a spus Sergiu Nistor.

El a dat ca exemplu Moara lui Assan din Bucureşti, aflată pe lista monumentelor istorice din 2004, care a fost cuprinsă de flăcări de două ori, în mai 2008 şi în iunie 2012.

"Noi am constatat că, de fapt, în astfel de situaţii, proprietarul încurajează ruinarea edificiului pentru valoarea terenului de dedesubt. Am constatat că este foarte dificil a aproba acest lucru ca o faptă, pentru că bănuim că cel care dă foc nu este cel care este proprietarul. Şi plecăm (în aceste modificări legislative, n.r.) de la ceea ce există pe patrimoniu natural în ţările din jurul Mediteranei, unde nu ai voie să construieşti o casă pe terenul pe care a ars o pădure. De ce? Pentru că nici acolo nu-i prind pe cei care dau foc la păduri şi se dau foc la păduri pentru ca să se obţină teren construibil (...)", a spus Sergiu Nistor.

Astfel, potrivit unei modificări a Legii 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice, Ministerul Culturii vrea "să poată impune refacerea monumentelor istorice distruse sau mutilate de acţiunea sau inacţiunea properietarului sau a administratorului". "Regimul juridic de monument istoric poate fi menţinut pe o perioadă de până la 30 de ani de la data dispariţiei fizice ori a degradării majore a monumentului istoric, dacă aceasta s-a produs din culpa proprietarului sau a administratorului imobilului, iar Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional poate respinge cererea de declasare şi să refuze avizarea oricărei alte construcţii pe terenul clasat până la realizarea reconstruirii clădirii monument istoric", se spune în proiectul de modificare a Legii 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Sergiu Nistor a mai spus că prin această modificare se vizează descurajarea acţiunii de distrugere a patrimoniului. "Noi bănuim că aceste acţiuni se fac pentru tunurile imobiliare şi nimeni nu face chestia aceasta (distrugerea unui monument, n.r.) în ideea unui venit peste 30 de ani", a mai spus Nistor.

În ceea ce priveşte proiectul iniţiat de Ministerul Culturii pentru completarea HG nr. 593/ 2011 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului (INP), Puiu Haşotti a spus că aceasta nu are legătură cu controalele efectuate, pe 26 septembrie, la sediul INP de către poliţişti. Atunci, poliţiştii au efectuat 14 percheziţii la persoane suspectate că ar fi obţinut ilegal contracte de achiziţii publice de peste 2,2 milioane de euro, iar în dosar ar fi fost vizaţi şi angajaţi ai Institutului Naţional al Patrimoniului, suspectaţi de abuz în serviciu. Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, printre suspecţi ar fi fost şi angajaţi ai Institutului Naţional al Patrimoniului, care ofereau achiziţii publice pentru restaurări şi construcţii.

"Nu are legătură cu ce s-a întâmplat acolo acum trei săptămâni, sunt chestiuni care ţin de funcţionarea bună a acestei instituţii. Se defineşte Programul Naţional de Restraurare, ca program de importanţă naţională (...) Se stabilesc criterii de prioritate prin Ordin al ministrului, pentru că în lipsa unor astfel de criterii s-au făcut atribuiri de fonduri într-o manieră care după părerea mea a fost greşită", a mai spus Puiu Haşotti.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
MINISTERUL CULTURII ,
PATRIMONIU ,

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.