Posibile urme ale unei fresce de Leonardo da Vinci, descoperite la Florenţa

Aceste urme au fost descoperite cu ajutorul unor microcamere şi unor sonde, care au traversat o frescă de Giorgio Vasari, ce decorează una dintre principalele săli din Palazzo Vecchio, sediul primăriei din Florenţa, au anunţat oamenii de ştiinţă italieni într-o conferinţă de presă.

Ei spun că au descoperit urmele unei picturi negre, "anormale, specifice", de aceeaşi natură cu substanţele folosite de Leonardo da Vinci atunci când a pictat Gioconda şi Sfântul Ioan Botezătorul.

"Aceste date sunt foarte încurajatoare. Chiar dacă ne aflăm într-o fază incipientă a cercetărilor şi mai avem mult de muncă pentru a elucida acest mister, dovezile sugerează faptul că ne-am îndreptat atenţia spre locul corect", a declarat profesorul de istoria artei Maurizio Seracini.

Aceste rezultate reprezintă rezultatul unei anchete pe care profesorul Seracini, care predă la Universitatea San Diego din Statele Unite, o conduce de aproximativ zece ani.

Savanţii italieni au descoperit şi un strat de lac roşu şi o vopsea maro pe un zid vechi, ascuns sub un altul, pe care Vasari a pictat acea frescă.

Oamenii de ştiinţă au subliniat, luni, faptul că noile descoperiri nu aduc un răspuns definitiv în această enigmă şi că este nevoie de efectuarea unor analize chimice suplimentare.

"Datele furnizate de primele analize chimice, chiar dacă nu sunt definitive, sugerează posibilitatea ca o frescă de Leonardo da Vinci, pe care o credeam distrusă pe la mijlocul secolului al XV-lea, să se afle în spatele operei lui Vasari", au declarat cercetătorii.

Cele mai înalte autorităţi culturale din Florenţa, inclusiv celebrul Opificio delle pietre dure (un renumit institut de cercetare şi restaurare a operelor picturale), susţinute de primarul Matteo Renzi, sunt la rândul lor convinse de faptul că Vasari a pictat, în 1563, fresca "Battaglia di Marciano" acoperind "Bătălia de la Anghiari" pictată de Leonardo da Vinci.

Printre instrumentele speciale folosite în această operaţiune figurează o cameră de înaltă rezoluţie, realizată de un savant american în fizica nucleară, Robert Smither, folosită de obicei pentru realizarea de fotografii ale tumorilor canceroase în corpul uman.

Aceste cercetări au generat o controversă în Italia, iar câteva sute de istorici de artă şi experţi au semnat o petiţie în care se afirmă că întreaga operaţiune este doar o tehnică de marketing "în stilul Dan Brown", autorul romanului "Codul lui da Vinci", şi că introducerea unor microsonde a vătămat fresca lui Vasari.

La sfârşitul lunii decembrie, o anchetă a fost deschisă pentru cercetarea unor acte de vandalism presupuse, ce ar fi fost comise asupra operei lui Vasari, iar poliţia italiană a efectuat o percheziţie la Palazzo Vecchio.

Primăria florentină a subliniat faptul că operaţiunea "nu este o cruciadă a unui nebun, amator de mistere", ci că aceste cercetări sunt foarte importante pentru oraşul Florenţa, întrucât foarte puţine opere ale lui Leonardo da Vinci au fost descoperite.

Fresca "Bătălia de la Anghiari", ce opune armatele din Milano forţelor militare florentine, pictată în 1505 pentru a prezenta ororile războiului cu ajutorul unor cai însângeraţi, şi pe care Leonardo da Vinci nu a terminat-o, întrucât a părăsit Florenţa în 1506, a fost considerată pierdută definitiv începând cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Pictura a devenit celebră graţie unor artişti de renume, precum Peter Paul Rubens, care au avut timp să o studieze, să se inspire din ea sau chiar să o reproducă.