REPORTAJ: Un irlandez stabilit în România organizează la Săpânţa un festival de promovare a tradiţiilor - FOTO

Peter Hurley a păşit prima dată în România în 1994 şi de atunci s-a stabilit definitiv aici. A învăţat să vorbească aproape perfect româneşte, cu un uşor accent irlandez, poartă cu mândrie costumele populare româneşti despre care spune că sunt "impresionante" şi crede că românii au o energie pozitivă, deşi se confruntă tot timpul cu greutăţi.

"Am decis că vreau să locuiesc în Europa de Est în 1993, după ce am făcut o scurtă vizită la Praga. Mi-am spus atunci că în momentul în care voi avea ocazia să mă mut în această parte a lumii, o voi face. Şi ocazia s-a ivit în 1994, când m-a sunat un prieten şi mi-a propus să mă mut în România, să pornim o firmă de consultanţă în marketing. Am acceptat fără să stau pe gânduri, deşi nici nu ştiam unde se află România pe hartă", a povestit Peter Hurley corespondentului MEDIAFAX.

Zis şi făcut. Tânărul atunci în vârstă de 26 de ani şi-a luat bagajele şi a venit în România, s-a stabilit în Bucureşti şi, împreună cu prietenul său, a pus bazele a două firme de publicitate.

Peter Hurley spune că timp de 15 ani a fost fidel acestui domeniu, însă din 2009 a decis că este timpul să promoveze tradiţiile româneşti, aşa că a înfiinţat o asociaţie interculturală de tradiţii şi a început să promoveze România, ţara despre care spune că a devenit a doua sa patrie.

Irlandezul, îmbrăcat într-o cămaşă populară din zona Maramureşului, este energic şi vorbeşte cu drag despre români şi obiceiurile lor, despre care crede că ar trebui promovate mai mult.

"Vorbim despre o civilizaţie mare, rurală, vie, care este autentică şi spectaculoasă. În momentul în care vezi pentru prima dată o astfel de civilizaţie, mă refer la cineva ca mine, care nu a ştiut ce este aici până nu am venit prima dată, ţi se răstoarnă multe lucruri în cap. Vezi ceva ce nu ai văzut niciodată, nu ai crezut că există aşa ceva", spune Peter Hurley.

Irlandezul crede că tradiţiile româneşti s-au conservat destul de bine în spaţiul intracarpatic datorită "poziţiei geopolitice a României, ortodoxiei şi comunismului, care a împiedicat dezvoltarea".

"Acum, mai important este ca românii să conştientizeze că tradiţiile lor sunt o comoară vie şi fragilă", este de părere Peter Hurley, iar în ochi i se citeşte entuziasmul când vorbeşte despre acest subiect.

Hurley se declară îndrăgostit iremediabil de România şi spune că în timp şi-a format o părere bună despre români, pe care îi vede "încărcaţi de o energie pozitivă, deşi luptă zi de zi cu greutăţile".

"Opinia mea despre România s-a format în România, trăind împreună cu românii. Spre deosebire de alţii din Vest, care au opinii deformate şi nu tocmai pozitive. Partea bună este că opiniile lor deformate sunt greşite", crede bărbatul, care spune că nici nu se gândeşte să se mute în altă ţară.

De altfel, Peter spune că acum, aici, este toată viaţa sa, profesia, familia. Este tatăl unui băiat şi şi-a convins până şi rudele din Irlanda că România este cea mai frumoasă ţară în care să trăieşti.

"Noi suntem zece fraţi, iar una dintre surorile mele mai mari, care este medic nutriţionist în Dublin, a venit în 2007 şi a stat un an şi jumătate în Delta Dunării, ca voluntar. I-a plăcut atât de mult încât, după ce s-a căsătorit, a revenit în România ca turist, împreună cu soţul ei. Părinţii mei au venit prima dată să mă viziteze în 2001, iar mama mi-a spus, după zece zile petrecute aici, că mă înţelege de ce am ales să locuiesc în această ţară", mărturiseşte irlandezul.

Prima dată când a vizitat zona Maramureşului, în 2003, Peter Hurley a fost impresionat de autenticitatea locului, iar câţiva ani mai târziu a decis să organizeze un festival prin care să promoveze peste hotare tradiţiile din Maramureş.

Astfel, în 2010 Peter Hurley reuşea să înfiinţeze primul festival intercultural din România, “Drumul lung spre Cimitirul Vesel”. Atunci şi-a pus la bătaie toate economiile pentru festival, dar şi-a dat seama că un astfel de eveniment este costisitor şi, deşi l-a organizat în fiecare an din 2010 până acum, cinci ani de zile s-a luptat să adune bani pentru o ediţie de amploare a festivalului de promovare a tradiţiilor.

"Primele patru ediţii le-am făcut cu sponsorizări şi cu economii. Acum am reuşit să atragem o finanţare europeană de 180.000 de euro, într-un proiect Regio şi avem şi sprijinul Guvernului în acest proiect. În plus, avem şi sponsorizări din Irlanda, dar tot mai avem nevoie de încă 16.000 de euro, pentru că, aşa cum am mai spus, ediţia din acest an este una de amploare”, explică Peter Hurley.

Festivalul "Drumul lung spre cimitirul vesel" va avea loc, în acest an, în perioada 12 - 16 august şi va cuprinde vizite la locuinţele meşterilor populari din Săpânţa, astfel încât cei care participă la festival şi, în special străinii, "să vadă pe viu ce înseamnă tradiţiile româneşti”.

Partea cea mai atractivă a ediţiei din acest an a festivalului intercultural va fi un concert simfonic susţinut pe o pajişte din Săpânţa de 120 de artişti din Irlanda, Scoţia, Spania şi România.

"De Sfânta Maria o să facem ceva foarte interesant. Am ales Săpânţa pentru că este un loc simbolic, reprezentativ pentru toate cele 12.000 de sate din România. Facem acest eveniment pentru că un compozitor irlandez a creat o simfonie despre viata satului, fiind inspirat de epitafurile din cimitirul Săpânţa, iar această operă se pune în scenă în Săpânţa de Sfânta Maria”, explică Peter, mândru că a reuşit să îşi ducă planul la bun sfârşit.

În 26 noiembrie 2012, Peter Hurley a pornit într-o călătorie de 650 de kilometri, singur, pe jos, având ca unică sursă de supravieţuire bunătatea şi ospitalitatea oamenilor. A mers de la Cimitirul Vesel din Săpânţa până la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, parcurgând câte 30 de kilometri pe zi. Douăzeci şi sase de zile mai târziu, în 21 decembrie 2012, ajungea la destinaţie.

După lansarea cărţii sale, "Drumul Crucilor", care a avut loc la Muzeul Ţăranului Român, Peter Hurley a pornit din nou la drum, înapoi spre Săpânţa, de data aceasta cu o maşină plină de cărţi. El a făcut popasuri pentru a-şi prezenta cartea în Braşov, Odorheiul Secuiesc, Reghin, Cluj-Napoca, Bistriţa, Vatra Dornei, Sighetu-Marmaţiei, Baia Mare, Slatina (Ucraina) şi, în final, Săpânţa, la un an după ce a încheiat drumul pe jos.

Irlandezul fascinat de România şi stabilit în Bucureşti spune că încă nu a reuşit să vadă toate locurile interesante din ţara care l-a adoptat. Visează să exploreze Delta Dunării şi vrea să viziteze mai mult Carpaţii, despre care spune că sunt "munţii care i-au ajutat pe români în vremurile dificile".