REPORTAJ: Universitatea din Bucureşti îşi prezintă istoria, de la Cuza la Ceauşescu, în noul său muzeu - FOTO - Mediafax

REPORTAJ: Universitatea din Bucureşti îşi prezintă istoria, de la Cuza la Ceauşescu, în noul său muzeu - FOTO

Muzeul Universităţii din Bucureşti s-a redeschis joi şi îşi aşteaptă publicul cu un nou "look", dar şi cu obiecte preţioase, precum Decretul lui Alexandru Ioan Cuza privind înfiinţarea instituţiei, un jilţ al lui Nicolae Iorga şi diploma Doctor Honoris Causa acordată lui Nicolae Ceauşescu.

867 afişări
Imaginea articolului REPORTAJ: Universitatea din Bucureşti îşi prezintă istoria, de la Cuza la Ceauşescu, în noul său muzeu - FOTO

REPORTAJ: Universitatea din Bucureşti îşi prezintă istoria, de la Cuza la Ceauşescu, în noul său muzeu

Înfiinţat pe 29 iulie 1967, Muzeul Universităţii din Bucureşti a avut, la fel ca şi Universitatea din Bucureşti care îl găzduieşte, o istorie tumultuoasă, dar importantă pentru învăţământul superior românesc.

Găzduit în aripa stângă a clădirii Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti (Bulevardul Mihail Kogălniceanu, numerele 36 - 46), Muzeul Universităţii din Bucureşti deţine un patrimoniu compus din documente şi obiecte valoroase, cu profundă semnificaţie pentru istoricul prestigioasei instituţii de învăţământ bucureştene. Aceste mărturii recompun o istorie care coboară în timp până la momentul înfiinţării la Bucureşti a Academiei domneşti de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, instituţie care a devenit un centru important de educaţie şi cultură pentru spaţiul sud-est european.

Proiectul de renovare, modernizare şi reorganizare a Muzeului Universităţii din Bucureşti, care s-a desfăşurat pe parcursul a aproximativ un an de zile, a fost coordonat de conf. univ. dr. Florentina Niţu, prodecan al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti, şi aduce în atenţia vizitatorilor exponate importante din punct de vedere istoric, după cum a explicat aceasta pentru agenţia MEDIAFAX.

Deşi înghesuit într-un spaţiu de doar 130 de metri pătraţi, Muzeul Universităţii din Bucureşti este bine structurat, iar selecţia obiectelor reuşeşte să atragă atenţia publicului. "Spaţiul este acelaşi (în care a funcţionat muzeul de la înfiinţarea sa, n.r.) şi nu este unul foarte permisiv. Asta a fost marea provocare: să înghesui o istorie atât de lungă într-o sală de 130 de metri pătraţi", a explicat Florentina Niţu.

- De la replica acvilei de pe frontonul vechii clădiri a Universităţii din Bucureşti la piatra de temelie a acesteia, aşezată la fundaţia edificiului în 1857.

În momentul în care publicul păşeşte în muzeu este întâmpinat de o replică a acvilei de pe frontonul vechii clădiri (fronton realizat Karl Storck şi distrus în timpul bombardamentelor aeriene anglo-americane din aprilie 1944) şi de primul drapel al Universităţii din Bucureşti, din 1864.

"Replica acvilei a fost făcută în momentul înfiinţării primei forme a muzeului, adică în 1967, şi este o replică făcută după imaginile de epocă păstrate. O parte dintre fragmentele acelui fronton al clădirii Universităţii se păstrează la Muzeul Storck din Bucureşti. Dar aceasta este o replică mai mică, acvila era, desigur, mult mai mare", spune Florentina Niţu.

O altă piesă importantă a Muzeului Universităţii din Bucureşti este piatra de temelie a Universităţii din Bucureşti, aşezată la fundaţia edificiului în 10 octombrie 1857. "A fost găsită în momentul în care au început construcţiile pentru refacerea corpului Universităţii, corp care fusese dărâmat în urma bombardamentelor", precizează Florentina Niţu.

- Istoria învăţământului superior în limba română, de la Academia domnească de la Sfântul Sava la Decretul lui Alexandru Ioan Cuza privind înfiinţarea Universităţii din Bucureşti

O zonă din Muzeul Universităţii din Bucureşti este dedicată Academiei domneşti de la Sfântul Sava, iar publicul poate să vadă documente referitoare la maniera în care se predau materiile elevilor la momentul respectiv, dar şi imagini cu modul în care arătau un dascăl şi un ucenic în secolul al 18-lea.

Traseul muzeal continuă cu Şcoala lui Lazăr, prima şcoală de învăţământ superior în limba română, care a produs mai întâi ingineri, atât de necesari unei societăţi aflate în preschimbare, după cum a explicat Florentina Niţu. Relevante în acest sens sunt imagini ale unor personalităţi precum Gheorghe Lazăr şi Nicolae Bălcescu, prezentate în muzeu.

Apoi vizitatorii muzeului pot avansa către momentul care pregăteşte înfiinţarea Universităţii din Bucureşti şi pot vedea imagini cu câteva personaje importante, între care şi primul rector al Universităţii, Gheorghe Costaforu, dar şi documente şi obiecte personale care fac trimitere la aceste personalităţi.

Momentul înfiinţării Universităţii din Bucureşti este marcat în acest muzeu printr-un panou dedicat lui Alexandru Ioan Cuza şi celor trei documente solemne care au stat la baza înfiinţării facultăţilor şi apoi a Universităţii din Bucureşti. Totodată, publicul poate vedea o machetă a construcţiei Universităţii, aşa cum arăta în prima sa formă.

"Avem cursuri şi notiţe luate de studenţi la diverse cursuri, la diverse facultăţi, în perioada interbelică, pentru că ne arată cum se predau până la urmă disciplinele, cum îşi luau notiţele studenţii, cum gândeau ei, cum se raportau la actul didactic. Cred că interesante sunt şi obiectele personale, pentru că avem inclusiv un cârlig de încheiat ghetele, deci elemente care trimit la moda perioadei respective. Avem ceasuri, avem şi un jilţ care a aparţinut rectorului Nicolae Iorga. Jilţul s-a păstrat în universitate, este jilţul din biroul rectorului în perioada interbelică, din perioada în care rector al universităţii a fost Nicolae Iorga", a explicat Florentina Niţu.

Totodată, în cadrul Muzeului Universităţii din Bucureşti, publicul poate să aibă acces la o expunere a obiectelor realizată pe fiecare facultate în parte, mod de aranjare gândit pentru a pune în evidenţă marile nume care au marcat aceste domenii de învăţământ.

- Universitatea Bucureşti, perioada comunistă şi "omagierea" conducătorului suprem Nicolae Ceauşescu.

În secţiunea dedicată perioadei comuniste a Muzeului Universităţii Bucureşti, "la loc de cinste" tronează diploma de Doctor Honoris Causa acordată dictatorului Nicolae Ceauşescu în 1973, diplomă care a fost retrasă în decembrie 1989, printr-un act unilateral, după cum a precizat Florentina Niţu.

"Diploma s-a păstrat în universitate, este o diplomă acordată lui Nicolae Ceauşescu în calitatea lui de preşedinte al statului român din acel moment. Însă ce aş vrea să spun, fără a minimaliza importanţa acestei diplome, este faptul că, în perioada comunistă, Universitatea din Bucureşti a acordat diplome Doctor Honoris Causa unor mari personalităţi ale lumii ştiinţifice şi politice, inclusiv unui chimist american şi unor alţi oameni de ştiinţă din Elveţia, din Franţa, din Polonia. Prin urmare, exista o deschidere a acestei universităţi. S-a acordat şi lui Nicolae Ceauşescu şi avem în muzeu inclusiv o fotografie în care este reprezentat Nicolae Ceauşescu când rostea discursul festiv cu ocazia primirii acestei distincţii", a explicat Florentina Niţu.

Totodată, vizitatorii Muzeului Universităţii din Bucureşti pot vedea fotografii şi obiecte personale ale profesorilor universităţii, "pentru că, în perioada comunistă, Universitatea din Bucureşti chiar a cunoscut o perioadă de mare prestigiu internaţional prin profesorii săi", conform Florentinei Niţu.

De asemenea, o vitrină din muzeu aduce în atenţie studenţii Universităţii din Bucureşti în diverse faze ale pregătirii lor, de la cursuri, laboratoare, şantiere, lucrări de construcţie până la muncile agricole "atât de dragi" lor, a explicat zâmbind Florentina Niţu.

Scopul dedicării unei secţiuni generoase din Muzeul Universităţii din Bucureşti perioadei comuniste a fost acela ca tinerii - care sunt principalul public ţintă al acestei instituţii muzeale - să cunoască mai bine respectivele timpuri.

"Scopul a fost să ne apropiem de perioada comunistă cu detaşare, să înţelegem că este parte a istoriei noastre. Pe de o parte, am vrut să arătăm şi lucrurile bune şi lucrurile mai puţin bune. Nu spun că acordarea diplomei Doctor Honoris Causa lui Nicolae Ceauşescu a fost un lucru bun, dar face parte din istoria noastră şi trebuie să ne-o asumăm. În egală măsură, pe acel panou sunt fotografii ale profesorilor noştri la diverse conferinţe internaţionale, care arată că existam pe piaţa ştiinţifică internaţională. Este până la urmă un echilibru între lucrurile bune şi între lucrurile mai puţin bune care ni s-au întâmplat în acea perioadă", a mai spus Florentina Niţu.

- Universitatea din Bucureşti după 1989, de la prinţul Charles de Wales la Regele Mihai I

Un panou şi o vitrină din Muzeul Universităţii din Bucureşti sunt dedicate acestei instituţii de învăţământ după 1989 şi momentelor importante pe care le-a traversat, inclusiv acordarea unor distincţii de data aceasta unor personalităţi cu adevărat speciale ale lumii ştiinţifice şi politice internaţionale. "Avem imagini de la acordarea diplomei Doctor Honoris Causa alteţei sale prinţul de Wales, acordarea aceluiaşi titlu majestăţii sale Regelui Mihai, dar şi imagini de la momentul festiv de anul trecut, când s-au împlinit 150 de ani de la înfiinţarea universităţii, şi o fotografie sub balconul universităţii, care a reprezentat un centru al democraţiei în anii de început. Şi putem să ne lăudăm şi cu o distincţie cu adevărat de suflet, Medalia Nihil Sine Deo primită de Universitatea din Bucureşti din partea Casei Regale", a concluzionat Florentina Niţu.

- Reabilitarea şi modernizarea Muzeului Universităţii din Bucureşti, o investiţie directă a instituţiei de învăţământ

Efortul financiar pe care l-a făcut Universitatea din Bucureşti pentru a putea să redeschidă acest muzeu şi pentru a-i da "o nouă faţă" a fost de 275.000 de lei, după cum au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii acestei instituţii de învăţământ.

"Nu a fost atât de mare (efortul financiar, n.r.) pe cât efectul pe care l-am produs. Şi cred că universitatea merită. Este o investiţie din veniturile universităţii", a explicat Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti.

Suma investită nu a fost foarte mare având în vedere că muzeul avea deja un patrimoniu al lui, la care au fost adăugate obiecte referitoare la perioada comunistă. "În această perioadă a fost vorba despre refacerea spaţiului din punct de vedere al zugrăvelii, instalaţiei electrice şi realizarea panourilor, a textelor, lucrat cu graficienii", a explicat şi Florentina Niţu.

- Muzeul Universităţii din Bucureşti, inaugurat prin clasica tăiere a panglicii de ministrul Educaţiei

Evenimentul de redeschidere a Muzeului Universităţii din Bucureşti a avut loc joi, cu prilejul împlinirii a 151 de ani de la înfiinţarea instituţiei de învăţământ.

"Astăzi, 16 iulie, acum 151 de ani, principele Alexandru Ioan I Cuza, primul domnitor al Principatelor Române, semna decretul prin care se înfiinţa Universitatea din Bucureşti. Aceasta a luat naştere prin unirea facultăţilor care i-au preexistat, facultatea de ştiinţe, o facultate de drept şi facultăţile pe care astăzi le-am numi de ştiinţe umaniste", a spus Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti, care i-a invitat apoi pe cei prezenţi la eveniment să vadă "noua faţă, noua ţinută, noile straie ale Muzeului Universităţii din Bucureşti".

"Este un proiect interesant pe care a trebuit să-l adaptăm continuu unui spaţiu expoziţional destul de restrâns, dar care credem noi că arată o faţă frumoasă, luminoasă, strălucitoare, un dinamism pe care Universitatea din Bucureşti o cunoaşte, mai ales în ultimii 20-25 de ani", a mai spus rectorul Mircea Dumitru.

La rândul său, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi-a început mesajul de la logoul campaniei aniversare a Universităţii din Bucureşti, respectiv "De 150 de ani, valorile predau valoare".

"De 150 de ani, valorile predau valoare şi creează o valoare care este recunoscută nu numai la nivel naţional. Dincolo de diversitatea opiniilor, învăţământul românesc are valoare. Această valoare trebuie păstrată cu grijă (...) Existenţa acestui muzeu este un moment de bucurie şi de reuşită pentru întregul învăţământ superior românesc, care se găseşte între tradiţie şi modernitate", a mai spus ministrul Sorin Cîmpeanu.

La rândul său, fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, care a fost în trecut şi rector al Universităţii din Bucureşti, a spus că, în prezent, foarte multe persoane se plâng de faptul că lipsesc valorile din societatea românească şi de faptul că valorile sunt uitate.

"Valorile nu călătoresc singure, în timp. Ele rezistă dacă-şi pot găsi întruchiparea în oameni care devin personalităţi reprezentative pentru timpul lor. Un muzeu este acea casă primitoare în care valorile şi cei care le-au întruchipat pot să trăiască, într-un spaţiu evocator, astfel încât în momentul în care vizităm un muzeu nu numai ne reamintim trecutul, dar putem să pregătim un viitor mai bun", a spus Emil Constantinescu.

El a mai spus că îşi doreşte ca Muzeul Universităţii din Bucureşti să nu devină unul "trist". "Sper cât mai mulţi să viziteze acest muzeu, pentru că un muzeu care nu este vizitat devine trist", a concluzionat Emil Constantinescu.

Muzeul Universităţii din Bucureşti poate fi vizitat gratuit, de luni până joi, între orele 08.00 şi 14.00, şi vineri, între orele 08.00 - 12.00.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici