România a intrat în Primul război Mondial pe 14/27 august 1916

„Cu începere de la 14/27 august 1916, ora 9 seara, România se găseşte în stare de război cu Austro-Ungaria” se spunea într-un Comunicat despre transmiterea declaraţiei de război Austro-Ungariei, în Monitorul Oficial din 15 august 1916.

103 afişări
Imaginea articolului România a intrat în Primul război Mondial pe 14/27 august 1916

România a intrat în Primul război Mondial pe 14/27 august 1916

Primul război mondial a început pe 28 iulie 1914, când Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, iar Franţa şi Rusia s-au mobilizat pentru a răspunde noii stări de fapt. Regele Ferdinand şi guvernul condus de liberalul Ionel Brătianu au decis ca românii să lupte alături de Antanta, adică alături de Franţa, Rusia şi Marea Britanie, după doi ani în care România a fost neutră în conflict.

Data intrării României în război a rămas 14 august, devenită ulterior 27 august odată cu trecerea la calendarul gregorian, prin care se adăugau 13 zile datelor cuprinse între 1 martie 1900 şi 1 octombrie 1924.

Proclamaţia Regelui Ferdinand la intrarea României în război a fost păstrată de istorie: ”Războiul care de doi ani a încins mai strâns hotarele noastre a sdruncinat adânc vechiul aşezământ al Europei şi a învederat că pe viitor numai pe temeiul naţional se poate asigura viaţa paşnică a popoarelor. Pentru neamul nostru el a adus ziua aşteptată de veacuri de conştiinţa naţională, ziua unirii lui. După vremuri îndelungate de nenorociri şi de grele încercări, înaintaşii noştri au reuşit să întemeieze Statul Român prin Unirea Principatelor, prin războiul independenţei, prin munca lor neobosită pentru renaşterea naţională.

Astăzi ne este dat nouă să întregim opera lor, închegând pentru totdeauna ceiace Mihai Viteazul a înfăptuit numai pentru o clipă:unirea Românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor.

De noi atârnă astăzi să scăpăm de sub stăpânirea străină pe fraţii noştri de peste munţi şi din plaiurile Bucovinei, unde Ştefan cel Mare doarme somnul lui de veci.

În noi, în virtuţile, în vitejia noastră, stă putinţa de a le reda dreptul ca într-o Românie întregită şi liberă de la Tisa până la mare, să propăşească în pace potrivit datinilor şi aspiraţiunilor gintei noastre.

Români,

Însufleţiţi de datoria sfântă ce ni se impune, hotărâţi să înfruntăm cu bărbăţie toate jertfele legate de un crâncen război, pornim la luptă cu avântul puternic al unui popor care are credinţa neclintită în menirea lui.

Ne vor răsplăti roadele glorioase ale izbândei.

Cu Dumnezeu înainte!

Ostaşi,

V-am chemat ca să purtaţi steagurile voastre peste hotarele unde fraţii voştri vă aşteaptă cu nerăbdare şi cu inima plină de nădejde.

Umbrele marilor Voevozi Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare, a căror rămăşiţe zac în pământurile ce veţi desrobi, vă îndeamnă la biruinţă ca vrednici urmaşi ai ostaşilor cari au învins la Răsboieni, la Călugăreni şi la Plevna.

Veţi lupta alături de marile naţiuni cu cari ne-am unit.

O luptă aprigă vă aşteaptă. Cu bărbăţie să-i îndurăm însă greutăţile şi cu ajutorul lui Dumnezeu isbânda va fi a noastră.

Arătaţi-vă deci demni de gloria străbună.

Dealungul veacurilor un neam întreg vă va binecuvânta şi vă va slăvi”, se arăta în textul semnat de monarhul român şi datat Bucureşti, 15/28 august 1916.

Trei armate române au trecut la atac traversând Carpaţii Meridionali şi intrând în Transilvania. România intra astfel în Primul Război Mondial, după doi ani de neutralitate.

Primul comunicat oficial privind intrarea României în război a fost publicat pe 15 august: ”Mobilizarea generală a armatei a început în noaptea de 14/15 August şi-şi urmează cursul. Declaraţia de răsboi contra Austro-Ungariei a fost emisă în seara de 14 August, la ora 9, la Viena. În noaptea de 14/15 august trupele noastre au atacat frontiera Austro-Ungară. Trupele aliate imperiale ruse au început a trece în Dobrogea, fiind primite cu entuziasm de populaţie. Unităţi din flota rusă au sosit la Constanţa unde concură la apărarea coastei Mărei Negre. Vase de răsboi şi baterii Austro-Ungare au tras focuri asupra oraşelor Vârciorova, Turnu-Severin şi Giurgiu”.

Un alt comunicat anunţa că în noaptea următoare, 15/16 august, „un Zepelin şi un aeroplan au aruncat bombe asupra Bucureştilor fără a cauza pagube”.

În 1921 delegaţia română prezenta Comisiei de reparaţii un document prin care arăta că 300.000 de militari au căzut la datorie şi 80.000 au fost răniţi grav, nu mai puţin de 700.000 de civili pierzându-şi viaţa în anii Primului Război Mondial din cauza luptelor dar mai ales din cauza bolilor şi a condiţiilor de trai afectate de conflagraţie.

”Primul Război Mondial este un moment definitoriu pentru România modernă şi contemporană. Fidelitatea cu care românii s-au adunat în jurul Coroanei a fost temelia luptei politice şi diplomatice a oamenilor de stat pentru recunoaşterea unirii provinciilor istorice şi consolidarea influenţei româneşti în Europa.(...)

Timp de jumătate de secol, adevărul despre Marele Război a fost mistificat şi chiar şters din discuţia publică. Beneficiind de libertatea de cercetare şi de expresie a timpurilor noastre, avem datoria să readucem la lumină adevărul despre rolul Armatei Regale, al societăţii civile, al oamenilor de Stat şi al Coroanei în făurirea Marii Uniri.

Să ne ridicăm la înălţimea morală a înaintaşilor noştri, restituind României monumentele făurite de ei, precum Crucea Eroilor Neamului sau Mausoleul de la Mărăşeşti, astăzi căzute în paragină sau uitare”, a transmis Principesa Margareta, Custodele Coroanei României pe 28 august 2016, când se împlinea un secol de la intrarea României în Primul Război Mondial.

România a participat la Primul Război Mondial între lunile august 2016 şi 26 noiembrie/ 9 decembrie 1917 şi a reintrat în conflict pe 9 noiembrie 1918 cu două zile înaintea zilei armistiţiului de la Compiegne, când Germania a acceptat încetarea ostilităţilor, marcând victoria Aliaţilor şi cu trei zile înaintea semnării convenţiei militare de la Belgrad care a marcat încheierea conflicutului în zonă.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici