Senatul a respins Ordonanţa Gojdu

Senatorii au respins, luni, Ordonanţa de urgenţă pentru ratificarea Acordului prin care era înfiinţată Fundaţia Publică Româno-Ungară "Gojdu", cu sediul la Budapesta, al cărei patrimoniu ar fi urmat să includă moştenirea lui Emanuil Gojdu.

90 afişări
Imaginea articolului Senatul a respins Ordonanţa Gojdu

Senatul a respins Ordonanţa Gojdu (Sursa: ro.wikipedia.org)

Senatul a adoptat, cu 88 de voturi "pentru" şi două abţineri, proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă 183/2005 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind înfiinţarea Fundaţiei Publice Româno-Ungare "Gojdu", semnat la Bucureşti, la 20 octombrie 2005.

Raportul suplimentar comun, redactat de Comisia juridică şi Comisia pentru cultură, de însuşire a punctului de vedere al Camerei Deputaţilor de respingere a actului normativ, a primit 88 de voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi cinci abţineri.

Acordul, semnat din partea Guvernului României de Mihai Răzvan Ungureanu, prevedea înfiinţarea Fundaţiei Publice Româno-Ungare "Gojdu", cu sediul la Budapesta, a cărei înfiinţare şi funcţionarear fi trebuit să se facă potrivit legislaţiei maghiare.

Senatul este forul decizional în privinţa acestui act normativ.

Potrivit textului acordului, fundaţia ar fi avut ca scop cinstirea memoriei lui Emanuil Gojdu şi sprijinirea cooperării între cele două ţări, urmând să acorde burse, să se ocupe de organizarea de expoziţii, de programe ştiinţifice şi conferinţe şi să sprijine funcţionarea muzeului şi a bibliotecii "Emanuil Gojdu".

Potrivit înţelegerii între statul român şi cel maghiar, patrimoniul fundaţiei urma să fie alcătuit din moştenirea Gojdu, la care să se adauge, anual, o contribuţie de câte 200.000 de euro din partea României şi Ungariei.

Executivul menţiona, sub semnătura premierului Călin Popescu Tăriceanu, că, astfel, erau "armonizate prevederile testamentare ale marelui mecena Emanuil Gojdu cu realităţile contemporane şi cu dorinţa împărtăşită a celor două guverne ca demersul să fie unul comun româno-ungar, similar reconcilierii franco-germane".

Intrată în circuitul legislativ imediat după adoptare, ordonanţa a fost respinsă de Camera Deputaţilor în data de 30 martie 2006, ea fiind înregistrată la Senat pentru dezbatere în data de 7 aprilie 2006.

Cu acest proiect de lege de respingerea a ordonanţei au fost sesizate în fond Comisia juridică şi Comisia pentru cultură.

Actul normativ a fost înscris, până în prezent, de mai multe ori pe ordinea de zi a Senatului pentru a fi dezbatut, însă, în urma unor discuţii aprinse, el a fost retrimis la comisii pentru rapoarte suplimentare, ultima decizie a plenului fiind ca, pentru această ordonanţă să fie adoptat un raport comun al Comisiei juridice şi al Comisiei pentru cultură.

Cele două comisii, care anterior solicitaseră adoptarea textului ordonanţei, au revenit asupra punctului lor de vedere, propunând plenului respingerea acesteia, însuşindu-şi, astfel, poziţia Camerei Deputaţilor.

Membrii celor două comisii au considerat că, prin crearea Fundaţiei Publice Româno-Ungare "Gojdu", de către guvernele celor două state "se încalcă în mod flagrant voinţa marelui patriot român". Raportorii au explicat că, printr-un testament întocmit în noiembrie 1869, Emanuil Gojdu şi-a lăsat moştenire "averea întreagă acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania care se ţine de religia ortodoxă".

Comisiile sesizate în fond avertizau că a ratifica acest acord ar însemna a renunţa, în mod oficial, la drepturile pe care statul român le are asupra moştenirii Gojdu, care a fost confiscată, în 1952, de autorităţile comuniste maghiare şi pe care autorităţile statului maghiar de după 1990 au refuzat să o retrocedeze, aşa cum a procedat, în situaţii similare, statul român.

Mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza, preşedintele 'Fundaţiei Gojdu"-Sibiu, care a participat la şedinţa de luni, a trimis membrilor Comisiei juridice a Senatului o scrisoare prin care arăta că, din punct de vedere legal şi moral, moştenirea Gojdu aparţine credincioşilor ortodocşi, de ea neputând să dispună nici statul român, nici statul maghiar, aceasta nefiind proprietatea de stat, ci proprietate privată.

În opinia sa, Acordul româno-maghiar exclude, în fapt, moştenitorul testamentar al averii Gojdu şi anulează, practic, Acordul încheiat între cele două ţări în anul 1937, prin care Fundaţia Gojdu putea intra în posesia moştenirii testamentare.

Streza arăta că Fundaţia Gojdu, care este o fundaţie românească permanentă, aflată sub patronajul Mitropoliei Ardealului, are dreptul la moştenirea şi administrarea proprietăţilor lui Emanuil Gojdu, aceasta fiind singura moştenitoare legală a bunurilor patrimoniale naţionalizate de cele două state comuniste - România şi Ungaria - în 1952.

"Aşa cum toate bisericile de etnie maghiară din Transilvania şi-au revendicat toate moştenirile, se cuvine şi este drept şi moral ca Statul român, prin Guvern şi Parlament, să apere şi drepturile românilor ortodocşi din Ungaria şi Transilvania, prevăzute numai pentru ei în Testamentul Emanuil Gojdu", se arăta în documentul citat.

În momentul votului, în sala plenului se aflau şase senatori UDMR. Preşedintele Comisiei juridice, Peter Eckstein Kovacs (UDMR), a precizat, pentru agenţia MEDIAFAX, că a votat "împotrivă" la supunerea la vot a raportului de respingere a ordonanţei şi că nu şi-a mai exercitat dreptul de vot cu ocazia votului la proiectul de lege de respingere a ordonanţei.

Emanuil Gojdu, avocat şi om politic în Imperiul Austro-Ungar, a stabilit prin testament ca o mare parte a averii sale să fie administrată de o fundaţie, care să îi poarte numele după moarte. Prima reprezentanţă a fundaţiei, condusă de Andrei Şaguna, a fost înfiinţată în 1870 sub patronajul Congresului Naţional Bisericesc Ortodox.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici