Succes pentru Angela Gheorghiu la Viena: prestaţia sopranei în "Tosca", apreciată de presa austriacă - FOTO

Angela Gheorghiu a susţinut patru reprezentaţii la Opera din Viena, pe 5, 8, 11 şi 15 septembrie, alături de soprana română pe scenă evoluând şi tenorul Marcello Alvarez şi baritonul Zeljko Lucic. La pupitrul orchestrei vieneze s-a aflat dirijorul Marco Armiliato.

Toate aceste spectacole au fost sold out, prestaţia sopranei fiind foarte apreciată de public, dar şi de presa austriacă.

Astfel, cotidianul Die Presse a titrat într-un articol apărut pe 7 septembrie: "Exact aşa trebuie să fie o «Tosca»". "Angela Gheorghiu, Marcelo Alvarez şi Zelkjo Lucic dovedesc că nu trebuie puşi în discuţie clasicii, trebuie doar interpretaţi bine", scrie Die Presse.

"Gheorghiu, cu fiecare fibră o divă, orgolioasă, copilăroasă şi fragilă, uşor supărăcioasă, posesivă şi exaltată, joacă o divă care trebuie să aibă toate aceste caracteristici. Nu se lasă iritată de orchestra un pic prea puternică în primul act şi ne arată pe tot parcursul operei ce înseamnă o adevărată primadonna. «Rugăciunea» o cântă cu o linie muzicală cum demult nicio «Tosca» nu a reuşit să o interpreteze. Chiar şi ultimele cuvinte în actul 2 le poate rosti şi cânta în acelaşi timp - un lucru la care eşuau în trecut şi predecesoare prestigioase", mai scrie Die Presse.

Pe de altă parte, într-un articol apărut pe 7 septembrie în publicaţia Kurier, se spune că Angela Gheorghiu nu s-a prea înţeles cu Ioan Holender, fost director al Staatsoper din Viena, însă relaţia sopranei române cu actualul director al instituţiei vieneze, Dominique Meyer, este una foarte bună.

"Şi acesta este un motiv pentru care Angela Gheorghiu apare în stagiunea aceasta de mai multe ori la Staatsoper din Viena. Începutul l-a făcut debutul ei vienez în rolul «Tosca»: bineînţeles că există voci mai dramatice, interpretări mai grele din punct de vedere vocal ale rolului. Dar: Gheorghiu cântă acest rol cu vocea ei de soprană frumoasă, suplă, bine condusă, în acut foarte sigură, foarte sensibil şi portretizează o femeie tânără, la început naivă, care în decursul unei singure zile devine o luptătoare cu sfârşit letal", mai scrie publicaţia Kurier.

Şi publicaţia Kronen Zeitung a titrat în 8 septembrie: "Şi stelele străluceau".

"Rareori a venit la Viena. Dar acum Angela Gheorghiu a revenit cu toată forţa: în decembrie, ca Mimi în «La Boheme», în februarie, ca star al premierei «Adriana» de Cilea şi în această perioadă de patru ori în «Tosca»", scrie cotidianul Kronen Zeitung.

Publicaţia mai scrie că artista română a dominat spectacolul. "E clar că Gheorghiu a dominat spectacolul din primul moment şi că a fost celebrată şi aplaudată ca atare: ca primadonna Floria Tosca încearcă să pară foarte tânără, în scena de gelozie din primul act, chiar ca o fetiţă... Pe parcursul spectacolului, însă, ia amploare impresia că Gheorghiu este cu adevărat Tosca. Se identifică cu rolul, nu apare niciodată dramatic-exaltată sau jucând artificial o primadonna. Cu atât mai mult suntem încântaţi de vocea ei suplă, care este condusă cu mare suveranitate şi străluceşte cald în toate registrele. Excelentă rugăciunea «Vissi d'arte» şi actul 3 palpitant - în care interpretează în mod impresionant o femeie grav rănită, gata să se sacrifice", mai scrie publicaţia austriacă.

Pe de altă parte, în perioada reprezentaţiilor cu spectacolul "Tosca" de la Opera din Viena, Angela Gheorghiu şi-a sărbătorit şi ziua de naştere, pe 7 septembrie, alături de colegii de scenă.

După spectacolele de la Viena, Angela Gheorghiu va începe turneul european şi va avea concerte în Amsterdam (Concertgebouw), Milano (La Scala), Frankfurt, Hamburg, Praga, Munchen, Paris (Versailles) şi Moscova (Kremlin).

La Viena, Angela Gheorghiu va reveni către sfârşitul anului, pentru un concert la Konzerthaus, dar şi pentru o nouă serie de spectacole cu opera "La Boheme" de Giacomo Puccini.

Soprana română Angela Gheorghiu este un superstar al operei internaţionale. S-a născut la Adjud şi, încă din copilărie, a fost clar că destinul său este muzica. A absolvit Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, unde a cunoscut-o pe Mia Barbu. Angela Gheorghiu şi-a făcut debutul internaţional în 1992, la Royal Opera House Covent Garden, în "La Bohème", la Metropolitan Opera din New York şi la Opera de Stat din Viena. La Royal Opera House Covent Garden a cântat pentru prima dată în mult aclamata "La Traviata", în 1994, când BBC a difuzat această operă. "S-a născut o stea", remarca presa, în acea perioadă.

De atunci, Angela Gheorghiu a cântat în toate marile opere din lume, la New York, Philadelphia, Londra, Paris, Salzburg, Berlin,Tokyo, Roma, Seul, Veneţia, Atena, Monte Carlo, Chicago, Sao Paolo, Los Angeles, Lisabona, Valencia, Palermo, Amsterdam, Kuala Lumpur, Zürich, Vienna, Salzburg şi multe altele.

Angela Gheorghiu a semnat primul său contract de înregistrări în 1995, cu Decca, cu care a lucrat la realizarea mai multor DVD-uri, printre care "La Traviata" şi "Adriana Lecouvreur" cu orchestra Royal Opera House Covent Garden, "L'elisir d'amore" cu Orchestre de l'Opéra de Lyon, "La Boheme" cu Orchestra del Teatro alla Scala di Milano şi CD-uri precum "Arias" cu Orchestra del Teatro Regio di Torino, "Verdi Heroines" cu Orchestra Sinfonica di Milano "Giuseppe Verdi", "My World and Mysterium" cu London Philharmonic Orchestra. Angela Gheorghiu a jucat rolul titular din filmul "Tosca" de Benoit Jacquot, dar şi rolul Julietei în "Romeo et Juliette" pentru Online Classics.

Pentru cariera ei strălucită, Angela Gheorghiu a primit mai multe distincţii, printre care La Medaille Vermeille de la Ville de Paris şi titlurile de Ofiţer al Ordinului Artelor şi Literelor, dar şi de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor acordate de Guvernul francez. În decembrie 2010, Angela Gheorghiu a devenit Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte din Iaşi. În acelaşi an, Angela Gheorghiu a fost decorată cu Ordinul "Steaua României" în grad de Comandor - cea mai înaltă decoraţie acordată de către preşedintele României. În octombrie 2012, Angela Gheorghiu a primit Medalia "Nihil Sine Deo" din partea Regelui Mihai I al României, pentru promovarea valorilor culturii româneşti în străinătate.