Televiziunea în 2009 - între criza economică şi frământarea autorităţilor pentru TV digitală

Piaţa de televiziune din România, în 2009, a oscilat între două coordonate majore, criza economică ce a dus chiar la desfiinţarea unui canal - Brava TV - şi frământările autorităţilor române pentru tranziţia la televiziunea digitală, proiect care nu a debutat, însă, până la sfârşitul acestui an.

157 afişări
Imaginea articolului Televiziunea în 2009 - între criza economică şi frământarea autorităţilor pentru TV digitală

Televiziunea în 2009 - între criza economică şi frământarea autorităţilor pentru TV digitală (Imagine: Mediafax Foto)

Anul 2009 a început pentru televiziunile româneşti sub semnul întrebării, din cauza crizei economice mondiale, ale cărei efecte s-au făcut simţite încă din primele luni, piaţa publicităţii TV scăzând cu până la 40%.

Totuşi, dacă cele mai multe posturi TV de pe piaţa audiovizualului românesc au încercat să se adapteze noilor condiţii economice, prin reducerea costurilor de producţie, a numărului de salariaţi şi a salariilor angajaţilor, televiziunea gastronomică Brava TV, lansată în toamna lui 2008, nu a reuşit să facă faţă acestui an, închizându-şi porţile în septembrie 2009. Locul ei a fost luat de casa de producţie TV Brava, societatea deţinătoare, Bilancia Exim SRL, încercând probabil să reducă pe cât posibil pierderile cauzate de desfiinţarea televiziunii, lansată cu o investiţie iniţială de circa patru milioane de euro.

Pe de altă parte, însă, criza economică nu a împiedicat alianţele strategice, precum cea dintre companiile Time Warner şi CME - concretizată în martie 2009. Atunci, grupul de televiziune CME, acţionarul majoritar al Pro TV, a anunţat încheierea unei alianţe strategice cu una dintre cele mai importante companii de media din lume, Time Warner - SUA, prin care gigantul american s-a angajat să investească 241,5 milioane de dolari la CME. În mod concret, Time Warner urma să cumpere 19 milioane de acţiuni nou emise de CME, ceea ce înseamnă aproximativ 31% din capitalul grupului, care operează mai multe canale TV în Cehia, România, Slovacia, Slovenia, Croaţia, Ucraina şi Bulgaria. De asemenea, CME şi studiourile Warner Bros, celebra divizie a Time Warner, au format un parteneriat pentru lansarea şi operarea unor canale tematice de televiziune în ţările în care CME este prezentă. CME deţine în acest moment 95% din acţiunile companiei PRO TV SA, care operează canalele Pro TV, Acasă, Pro Cinema, Pro TV International, Sport.ro şi MTV România. Restul de 5% din acţiuni îi aparţin lui Adrian Sârbu, proprietarul grupului Media Pro, care deţine, printre altele, MEDIAFAX şi Ziarul Financiar.

Criza economică nu a împiedicat nici lansarea unor televiziuni tematice noi. Astfel, spre sfârşitul anului, chiar în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, s-a lansat postul Vox News - cea mai nouă televiziune de ştiri. Presa a relatat faptul că noul post, aflat în competiţie directă cu celelalte televiziuni de ştiri, Antena 3 şi Realitatea TV, s-ar afla în sfera de influenţă a fraţilor Păunescu, cei care ar controla şi postul B1 TV.

O altă televiziune lansată în acest an este postul de nişă Digi Sport, al companiei de telecomunicaţii RCS&RDS. Noua televiziune, care a început să emită în iulie, a stârnit controverse din cauză că RCS&RDS se află într-o alianţă cu Antena 1 pentru difuzarea meciurilor din Liga I în sezoanele 2008/2009, 2009/2010, 2010/2011. RCS&RDS şi Antena 1, principala televiziune a trustului media Intact, au câştigat, la sfârşitul lunii martie 2008, licitaţia pentru drepturile de televizare ale meciurilor din Liga I, pentru suma de 85 de milioane de euro plus TVA, ceea ce înseamnă 102 milioane de euro. Deşi înainte de plata tranşei a doua de bani către LPF au fost mai multe discuţii legate despre o eventuală rupere a alianţei dintre RCS&RDS şi Antena 1, în cele din urmă parteneriatul a mers mai departe şi Liga lui Mitică a încasat circa 27 de milioane de euro.

Acest lucru s-a produs pe fondul solicitării RCS&RDS a unei licenţe audiovizuale de la CNA pentru a-şi lansa propria televiziune de sport - Digi Sport -, în ciuda faptului că majoritatea meciurilor din Liga I erau difuzate de postul de sport al trustului Intact, respectiv GSP TV. O altă greutate pe umerii alianţei RCS-Antena 1 a fost faptul că, în aprilie, Consiliul Concurenţei a anunţat că s-a autosesizat în privinţa vânzării drepturilor de televizare a Ligii I de fotbal şi a iniţiat două investigaţii care vizează Liga Profesionistă de Fotbal şi Federaţia Română de Fotbal, pe de-o parte, şi consorţiul Antena 1-RCS&RDS, pe de altă parte. Până la urmă situaţia s-a calmat şi, în prezent, Antena 1 difuzează doar prima opţiune din Liga I, în timp ce majoritatea meciurilor sunt difuzate de postul GSP TV, iar meciuri din opţiunile 3, 4 şi 6 din Liga I sunt transmise pe Digi Sport.

Peisajul posturilor generaliste nu a cunoscut mari modificări spectaculoase. Astfel, segmentul pe care Pro TV a fost lider în 2008 a continuat să fie dominat de televiziunea companiei PRO TV S.A. Lună de lună, potrivit cifrelor furnizate de GfK România, Pro TV a fost lider de audienţă, programele televiziunii, în frunte cu "State de România", "Dansez pentru tine", "Divertis - Serviciul român de comedie" şi "Divertis - Land of Jokes", fiind preferate de români. În topul audienţelor a continuat să fie şi în acest an postul Acasă TV, primul serial de epocă românesc, "Aniela", depăşind cu mult audienţele unui post de televiziune de nişă. Faptul că postul Acasă TV a depăşit orice aşteptări în materie de audienţe înregistrate, ajungând să se bată cu posturile generaliste, a făcut compania Pro TV să anunţe lansarea, în 2010, a unei noi televiziuni - postul Acasă Clasic - care va difuza telenovele, urmând să fie "un fel de Pro Cinema al Pro TV-ului", după cum afirma Costi Mocanu, directorul general al PRO TV S.A, citat de Ziarul Financiar în 1 decembrie.

La nivel de management pe piaţa televiziunilor generaliste, Pavel Stanchev a fost numit, la 1 februarie, CEO (Chief Executive Officer) al Kanal D România, post care emite din februarie 2007 şi face parte din trustul Dogan Media International, subsidiar al grupului Dogan Yayin Holding (DYH), lider pe piaţa de media din Turcia.

Pe de altă parte, piaţa televiziunilor de nişă din România a continuat să se dezvolte. Astfel, atât televiziunile operate de NBC în România - Hallmark Channel, Movies 24, Sci Fi, Universal Channel şi KidsCo -, cât şi posturile TV din portofoliul Discovery au continuat să-şi crească distribuţia şi audienţa. Totodată, portofoliul Discovery Networks în România a fost completat odată cu lansarea posturilor Discovery HD şi Investigation Discovery, care s-au alăturat Discovery Channel, Discovery Science, Discovery World, Animal Planet şi Discovery Travel&Living, prezente de asemenea pe piaţa audiovizualului românesc.

Pe de altă parte, pe 19 septembrie, s-a lansat în România postul TV pentru copii Disney Channel, care a luat locul televiziunii Jetix.

În plus, National Geographic Channel a început producţia primului său proiect local - un documentar despre ascensiunea Crinei Coco Popescu (14 ani), una dintre cele mai tinere alpiniste din lume şi cu câteva recorduri mondiale la activ, după ce, pe 12 iulie, aceasta a cucerit cel mai înalt vârf al Europei (Elbrus, 5.642 m).

Şi HBO România a continuat producţia locală de televiziune, cu cel de-al doilea sezon al serialului de stand-up comedy "Stand-Up Café" şi documentarul "Lumea văzută de Ion B..", de Alexander Nanau, totodată achiziţionând drepturile pentru a produce versiunea românească a serialului american "In Treatment", care va fi filmată în România, cu actori români, şi va fi difuzată de postul TV de la sfârşitul anului 2010.

O altă direcţie majoră a anului 2009 a fost reprezentată de frământările autorităţilor pentru a demara procesul de trecere de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră, care trebuie să fie definitivat până la 1 ianuarie 2012, în conformitate cu obligaţiile pe care România şi le-a asumat faţă de Uniunea Europeană.

Strategia privind trecerea la televiziunea digitală prevede că acest proces ar fi trebuit să înceapă până la 31 decembrie 2009, prin acordarea a două multiplexuri pe care vor fi retransmise posturile publice cu acoperire naţională, precum şi televiziunile private cu acoperire şi indici de audienţe semnificativi. Tranziţia la televiziunea digitală a fost, însă, întârziată din cauza Senatului, care a amânat din luna iunie până în luna octombrie aprobarea modificărilor Legii audiovizualului nr. 504 din 11 iulie 2002.

Astfel, Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM, a spus, pe 7 decembrie, că primele două multiplexuri destinate trecerii la televiziunea digitală se vor acorda prin licitaţii separate, în termen de şase luni de la adoptarea unei hotătâri de Guvern, actul normativ urmând să fie aprobat până la sfârşitul lunii decembrie. Prin cele două multiplexuri ar urma să fie transmise programele operatorilor cu licenţă naţională terestră TVR 1, TVR 2, Antena 1, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV şi Naţional TV.

Strategia privind tranziţia la televiziunea digitală mai prevede faptul că alte patru multiplexuri digitale vor fi acordate până cel târziu la data de 1 iulie 2010, cu posibilitatea de furnizare a serviciilor comerciale de retransmisie a posturilor de televiziune după data de 1 ianuarie 2012.

Cu toate acestea, în timp ce autorităţile s-au împotmolit în prevederile legislative privind tranziţia la digital, televiziunile au început experimentele pentru a difuza program în sistem digital. Astfel, pe 18 august, TVR 1 şi TVR 2, principalele posturi din portofoliul Televiziunii Publice, au fost primele din audiovizualul românesc care au primit permisiunea CNA de a emite în sistem digital. De asemenea, după trei ani de experiment Pro TV în sistem HD, postul Sport.ro a primit, pe 22 octombrie, acordul CNA pentru a începe să transmită experimental programe în High Definition, pe acelaşi canal pe care emite Pro TV HD, respectiv Canal 30.

Şi televiziunile Antena 1 şi Antena 3 au primit, pe 4 noiembrie, acordul CNA pentru a începe să transmită experimental programe în High Definition, în cadrul experimentului realizat de Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (SNR) pe canalele 59 Bucureşti şi 54 Păltiniş-Sibiu. Potrivit CNA, pe emiţătoarele SNR emit experimental, în prezent, mai multe posturi, printre care TVR 1, TVR 2, Naţional TV şi Realitatea TV.

Pe de altă parte, serviciile de televiziune digitală prin satelit în România sunt avansate, graţie platformelor digitale Digi TV, Boom, Dolce, Focus Sat şi Akta. Totodată, un pas mare în direcţia dezvoltării televiziunii digitale în România a fost făcut odată cu lansarea, la 1 octombrie, a serviciului de televiziune de înaltă definiţie (HD) al operatorului de telecomunicaţii UPC România. Astfel, UPC HD permite şi recepţionarea a şase televiziuni în sistem HD, respectiv TVR HD, Pro TV HD, Eurosport HD, History HD, Fashion HD şi HBO HD.

Posturile Pro TV HD şi HBO HD sunt difuzate gratuit de Romtelecom, pentru clienţii platformei de televiziune prin internet (IPTV), un serviciu care se află încă într-o perioadă de teste, fiind disponibil în 10 oraşe. Pe de altă parte, servicii de televiziune de înaltă definiţie oferă, din noiembrie 2008, şi reţeaua iNES IPTV, pe care sunt disponibile posturile TVR HD, Eurosport HD, Discovery HD, The History Channel HD şi MyZen HD.

Dacă anul 2009 a fost unul încărcat pentru piaţa de televiziune din România, anul 2010 va fi unul cel puţin la fel de complicat precum cel care tocmai se încheie, pentru că piaţa de publicitate TV încă nu şi-a revenit, criza economică fiind departe de a se fi încheiat. Pe de altă parte, eforturile pentru digitalizarea terestră trebuie continuate de România, care şi-a pus obrazul în faţa Europei că va face tranziţia la digital până la 1 ianuarie 2012.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici