Termenul de "relaţii publice"(PR) discreditează profesia

Termenul de "relaţii publice" (PR) discreditează profesia, potrivit opiniei a 42% dintre cei 2.209 participanţi la studiul European Communication Monitor 2011, care analizează situaţia relaţiilor publice în 43 de ţări.

917 afișări
Imaginea articolului Termenul de "relaţii publice"(PR) discreditează profesia

Termenul de "relaţii publice"(PR) discreditează profesia (Imagine: Shutterstock)

Noua ediţie a studiului European Communication Monitor, cel mai amplu realizat în domeniul relaţiilor publice şi al managementului comunicării din lume, prezintă o imagine complexă a statutului profesiei. Rezultatele date publicităţii de Asociaţia Europeană de Cercetare şi Educaţie în Relaţii Publice (EUPRERA) şi de Asociaţia Europeană a Directorilor de Comunicare (EACD) arată că majoritatea specialiştilor în comunicare au o gamă largă de responsabilităţi şi acces direct la top management.

În ceea ce priveşte credibilitatea serviciilor de relaţii publice, 42% dintre participanţii la studiu consideră că termenul de "relaţii publice" (PR) discreditează profesia. Motivul ar putea fi imaginea proastă a termenului în mass-media - aproape jumătate dintre specialiştii în comunicare menţionează conotaţii negative ale percepţiei PR-ului în mass-media. Drept consecinţă, mulţi participanţi la studiu preferă denumiri alternative, cum ar fi "comunicare corporativă" (68%), "comunicare strategică" (61%) şi "managementul comunicării" (56%).

De asemenea, privind statutul departamentelor de comunicare, studiul dezvăluie că, în Europa, puterea de influenţă a funcţiei de comunicare a crescut: în trei din patru organizaţii este luată în serios de către top management şi are şanse să joace un rol în planificarea strategiilor organizaţionale. Specialiştii în comunicare au acces la top management, 18% dintre aceştia fiind membri în consiliul de administraţie şi 60% fiind direct subordonaţi directorului executiv.

Dar această putere ierarhică nu se reflectă neapărat şi în relaţiile cu celelalte funcţii din organizaţie: colaborarea cu departamentele strategice interne este mai degrabă insuficientă şi doar o mică parte (48%) a specialiştilor în comunicare consideră că departamentul lor produce active financiare pentru organizaţie. Cu toate acestea, funcţia comunicării a trecut dincolo de simpla gestionare a relaţiilor cu mass-media: în opt din zece organizaţii, departamentul de comunicare este responsabil de comunicarea cu o gamă largă de audienţe cheie, cum ar fi mass-media, consumatorii, angajaţii, investitorii sau politicienii.

La capitolul aspecte strategice şi încredere, studiul identifică două aspecte principale relevante pentru următorii ani: adaptarea la evoluţia digitală şi la reţeaua de socializare rămâne cel mai important aspect conform unui procent de 55% dintre specialiştii în comunicare. Totodată, 44% dintre aceştia au identificat "corelarea eforturilor de comunicare cu obiectivele de afaceri" ca fiind o provocare constantă pentru funcţia de comunicare. "Consolidarea şi menţinerea nivelului de încredere" a pierdut teren ca subiect de mare interes pentru practicienii din domeniul comunicării, dar trebuie remarcat faptul că 93% susţin că vor să îmbunătăţească nivelul de încredere în organizaţie şi/sau mărcile acesteia, nu în lideri sau în afaceri în general.

Privind dezvoltarea disciplinelor şi a canalelor de comunicare, studiul arată că rolul principal este deţinut de comunicarea corporativă, urmată de marketing şi comunicarea pentru consumatori. Se preconizează că instrumentele online vor avea întâietate în mix-ul de medii folosit în managementul comunicării în viitorul apropiat. Cu toate acestea, o analiză longitudinală arată că specialiştii au tendinţa de a supraestima dezvoltarea disciplinelor şi în special a canalelor online.

Studiul mai arată că, deşi specialiştii se aşteaptă la continuarea evoluţiei reţelelor de socializare, instrumentele adecvate de gestionare sunt încă insuficient dezvoltate: doar patru din zece specialişti care lucrează în departamente de comunicare menţionează existenţa unor reguli privind mediile de socializare şi doar una din trei organizaţii a instituit instrumente de monitorizare a acestora. Mai mult, abilităţile de folosire a mediilor de socializare ale specialiştilor în comunicare, cum ar fi iniţierea dialogurilor pe web sau cunoaşterea cadrului legal pentru mediile de socializare sunt slab înţelese şi puţin dezvoltate.

Pe de altă parte, primele cinci domenii de interes menţionate de respondenţi în ceea ce priveşte cursurile de formare sunt următoarele: efectele comunicării prin intermediul canalelor tradiţionale şi new media (indicate de 83% din respondenţi), consolidarea relaţiei cu audienţele cheie (82%) şi metode şi instrumente de comunicare (80%), urmate de abilităţi practice, cum ar fi prezentarea în public (79%) şi coaching (75%). O comparaţie între nevoile identificate şi programele de formare oferite în prezent de organizaţii indică existenţa unui mare decalaj în fiecare industrie.

Concluziile se bazează pe răspunsurile date de 2.209 specialişti în comunicare din 43 de ţări. Studiul anual este realizat de un grup de cercetare format din profesori care predau în universităţi renumite din 11 ţări, fiind condus de profesorul dr. Ansgar Zerfass, Germania. Studiul s-a bucurat de sprijinul acordat de Grayling, a doua companie independentă de consultanţă în relaţii publice ca mărime din lume.

"Prin sprijinul acordat acestui raport, Grayling urmăreşte monitorizarea tendinţelor în managementul comunicării şi analizarea schimbărilor intervenite la nivelul profesiei în Europa. În cei cinci ani de la realizarea primului studiu, am reuşit să clarificăm caracteristicile structurale ale comunicării în Europa. De exemplu, anul acesta este evident faptul că influenţa directorilor de comunicare asupra strategiilor organizaţionale a crescut după criza financiară din 2008 şi că directorii de comunicare consideră că au o poziţie mai solidă acum decât înainte de criză", a declarat Jan Simunek, Regional Director CEE, Grayling.

Asociaţia Europeană de Cercetare şi Educaţie în Relaţii Publice (EUPRERA) este o organizaţie autonomă cu membri din peste 30 de ţări, având ca scop stimularea şi promovarea cunoştinţelor şi practicile în managementul comunicării în Europa. Oameni de ştiinţă din mediul academic şi practicieni cu experienţă îşi unesc forţele pentru a promova cercetarea fundamentală şi aplicată.

Asociaţia Europeană a Directorilor de Comunicare (EACD) este principala reţea pentru specialiştii în comunicare din Europa, având peste 1,600 de membrii. Asociaţia face lobby pentru profesie, stabileşte standarde de calitate comune şi promovează dezvoltarea calificării profesionale prin organizarea de evenimente şi asigurarea serviciilor şi materialelor.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici