TNB intră în reparaţii în toamnă şi va fi reabilitat în trei ani

Proiectul de consolidare şi modernizare a Teatrului Naţional a fost prezentat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, la care au participat, Ion Caramitru, directorul TNB, Mihai Oroveanu, directorul Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC) şi Mihai Mihalcea, directorul Centrului Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB).

Proiectul de reconstrucţie a clădirii TNB vizează, potrivit proiectului Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC), remodelarea clădirii în direcţia unei clădiri de larg interes cultural, un edificiu "mai prietenos şi cu mai mult farmec", deschis de dimineaţa până seara târziu. În imobilul din centrul Capitalei vor fi găzduite teatrul, muzica, dansul contemporan, artele vizuale, săli expoziţionale, librării, cafenea.

Studiul de fezabilitate al proiectului de remodelare a TNB a fost înaintat MCC, în urmă cu o săptămână, când a existat şi o discuţie în acest sens. Proiectantul lucrării este arhitectul Romeo Belea, unul dintre autorii proiectului iniţial al Teatrului Naţional din Bucureşti.

Potrivit proiectului, Sala Mare a TNB va avea în jur de 850 de locuri, faţă de 1.100 cât are în prezent, o acustică şi o vizibilitate mai bune. Sala Studio se va reîntoarce în folosinţa TNB o dată cu refacerea Sălii Omnia ca sediu al Operetei, iar mecanismele care transformă sala într-una multifuncţională vor fi reactivate. Va dispărea Sala Amfiteatru, dar vor apărea două săli de câte 350 de locuri în clădirea centrală şi una de aproximativ 250 de locuri în subsolurile scenei de la Sala Mare. În plus, vor exista platforme din foaierele extinse de la un capăt la celălalt al clădirii.

Pe acoperişul clădirii TNB va exista un amfiteatru în aer liber. În plus, majoritatea instalaţiilor clădirii vor fi refăcute, inclusiv cea de climatizare.

"Teatrul Naţional este, la ora aceasta, într-o situaţie grea. El are nevoie de reabilitare fizică", a spus Ion Caramitru, directorul TNB. El a mai precizat că spaţiile TNB sunt neschimbate din 1998: aceleaşi tapiserii, aceleaşi uşi, aceeaşi mochetă e pe jos, aceleaşi candelabre şi "aceeaşi mizerie". "Tapiseria nu a fost restaurată niciodată".

"Am vrea ca acest teatru să fie de interes public, în sensul să se deschidă către public, să poată fi vizitat, să atragem nu numai oameni de cultură. Am vrea ca lumea întreagă să ştie că în centrul Bucureştiului funcţionază galerii de artă, locuri de întâlnire, librării, cafenele, astfel ca acest teatru să capete o cu totul altă destinaţie pentru publicul larg", a mai explicat Caramitru, precizând că proiectul se loveşte de multe "frâne".

"În primul rând expertizele, calcularea rezistenţei acestui edificiu. Sunt structuri care pot fi fracturate. Toată această construcţie suplimentară (etajele 3 şi 4 din TNB, care găzduiesc Galeriile Artexpo, CND, Foaierul Tapiseriilor, n.r.) s-a făcut cu titlu "provizoriu", la indicaţiile tovarăşului. Indiferent de soluţia care va fi aleasă, fie demolarea definitivă a acestei carcase, fie păstrarea şi consolidarea ei, ambele se pot face prin înlăturarea şi reconstrucţia ei, în termenii unei rezistenţe reale. Sunt partizanul primei soluţii, care mi se pare cea mai fezabilă, acoperită ştiinţific, recuperatorie şi care ar putea da distincţie mediului înconjurător", a explicat Caramitru, făcând referire la prima variantă de proiectare a spaţiului înaintată MCC, respectiv cea a demolării faţadei Teatrului Naţional.

În aceste condiţii, potrivit lui Caramitru, trebuie găsite soluţii pentru "destinele" CNDB şi MNAC. "Dacă proiectul rămâne aşa cum este acum, CNDB va câştiga un spaţiu al lui, tot în corpul TNB. Am găsit soluţia, am propus-o MCC. MNAC, care are galerii şi depozite, le va avea în continuare la parterul noii clădiri, construite în mod specific, nu improvizate cum sunt acum", a spus directorul Teatrului Naţional. Clădirea CNDB ar putea fi ridicată, în baza proiectului existent, pe strada Tudor Arghezi, în spatele TNB.

Cu toate modificările aduse clădirii TNB, "Lăptăria lui Enache" de pe acoperişul imobilului va exista în continuare. "Şi-a câştigat dreptul de a exista. Lăptăria lui Enache va rămâne, se va dezvolta. Această instituţie nu are de ce să fie afectată de construcţie", a spus Caramitru, precizând că restul de baruri şi cafenele adăpostite de TNB au contracte cu "termen", fiind "moştenite".

În acest moment, se încearcă şi găsirea unei soluţii pentru desfăşurarea activităţilor TNB şi CNDB, pe perioada în care clădirea va fi în reparaţii. "MCC se ocupă de problema unde se vor juca spectacolele. Există, în acest moment, intenţia de a închiria sau cumpăra Teatrul Rapsodia de pe Lipscani. Există posibilitatea ca TNB să-şi dezvolte un program coerent de turnee. Un alt proiect este ca în subsolul clădirii, în zona în care ţinem decorurile, să amenajăm un teatru de joc neconvenţional, unde să jucăm spectacolele care, în mod normal, se joacă la Sala Atelier", a explicat Ion Caramitru. "Nu va fi uşor. Va fi o perioadă grea, chiar romantică până la un punct", a mai spus directorul TNB.