Schweitzer a condus Grupul Renault între 1992 şi 2005, perioadă în care a transformat compania într-un gigant global al industriei auto. Cea mai importantă decizie pentru țara oastră a fost preluarea Dacia în 1999, tranzacţie care a salvat producătorul de la Mioveni de la faliment şi l-a transformat într-o poveste de succes internaţională.
„Am aflat cu mare tristeţe despre decesul lui Louis Schweitzer. Este cel care a avut relul determinant în promovarea proiectului Dacia Logan, maşină de 6.000 de euro pentru pieţele emergente”, a scris Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele de onoare al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), în mesajul său de condoleanţe.
Fostul premier a evocat vizita pe care Schweitzer a făcut-o în România în 1997, când a fost întâmpinat cu scepticism de oficialii români. „Am avut ocazia să-l întâlnesc pe dl. Schweitzer în vara anului 1997, cu ocazia unei vizite la Paris, în calitate de Viceprim-ministru şi Ministru al Industriei şi Comerţului”, a rememorat Tăriceanu.
Născut la Geneva, Elveția, în 1942, Schweitzer era membru al unei familii proeminente din Alsacia, Franța. Era rudă cu filosoful și dramaturgul Jean-Paul Sartre și strănepotul lui Albert Schweitzer, medic, teolog și muzician, care a câștigat premiul Nobel pentru filosofie în 1952.
Tatăl său a făcut parte din Rezistență în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar mai târziu a devenit șeful Fondului Monetar Internațional. După ce a obținut diplome de la Institutul de Studii Politice din Paris (Sciences Po) și de la Școala Națională de Administrație, Schweitzer a urmat pașii tatălui său și s-a alăturat funcției publice.
În 1981, a fost remarcat de guvernul lui François Mitterrand și a devenit șeful de cabinet al lui Laurent Fabius, ministrul bugetului. L-a urmat pe Fabius în diferite funcții, inclusiv cea de prim-ministru, în administrația Mitterrand, și a fost implicat într-o serie de scandaluri.
În 1986, a părăsit administrația Mitterrand pentru a se alătura companiei Renault, care se afla sub controlul guvernului încă de la naționalizarea sa în 1945.