Alfabetizarea financiară a românilor nu creşte

Românii continuă să păstreze o parte importantă din eco­no­miile lor bancare în depo­zite overnight, adică în con­turi curente, în depozite la vedere, pentru care nu încasează dobândă de la bănci, în loc să-i mute măcar în depo­zite la termen, remunerate cu dobândă, dacă nu vor sau nu ştiu să plaseze banii şi în alte categorii de instrumente financiare.

Ponderea depozitelor bancare over­night ale românilor a urcat în ultimii ani până la 45%, 50% şi chiar a depăşit 60% din totalul de­po­zitelor populaţiei, compara­tiv cu 20-30% cât era în perioada 2009-2016, după cum reiese din datele BNR. Ca volum, depozitele overnight ale populaţiei (din conturi curente, din depozite la vedere), au crescut de peste 6 ori în ultimii 15 ani, ajungând în acest an la 160 mld. lei (32 mld. euro, echivalent), în timp ce depozitele totale ale populaţiei (la vedere şi la termen), s-au majorat de circa 3,5 ori în acest interval, până la 350 mld. lei (70 mld. euro, echivalent).

Cu toate că în ultimii ani ratele ridicate de dobândă au continuat să încurajeze eco­no­misirea pe scadenţe mai lungi, depozitele la vedere rămân la un nivel ridicat, după cum susţine şi BNR. Astfel, cu toate cam­paniile de educaţie fi­nanciară din ultimii ani derulate de insti­tuţii­le bancare şi nu numai, alfabe­tizarea financiară a populaţiei nu pare să fi crescut, cel puţin nu şi în cazul deponenţilor la bancă. Nici ratele ridicate de dobândă, nici campaniile de educaţie fi­nanciară nu au convins românii să econo­misescă pe scadenţe mai lungi.

În ani 2020, 2021 şi 2022, ponderea depozitelor bancare overnight ale populaţiei în depozitele totale ale populaţiei a avut niveluri ridicate, de 50%-60%, dar şi în 2023 şi prima parte a anului 2024 ponderea acestor depozite a rămas la cote mari, apropiate de 50% (48%, respectiv 46%).

O scădere a ponderii depozitelor bancare overnight indică o normalizare a comportamentului de economisire, după cum susţine şi banca centrală în rapoarte, BNR amintind că în prima parte a anului 2022 a fost înregistrat cel mai mare nivel al ponderii depozitelor la vedere din ultimii ani, pe fondul crizei energetice şi al războiului din Ucraina.

Aceste sume din conturile curente, din depozite la vedere ale românilor sunt de fapt bani „gratis“ pentru bănci, în condiţiile în care nu plătesc dobânzi pentru aceştia, devenind o sursă importantă de profit pentru bănci. Practic, pentru sumele păstrate de români şi firme la bănci în conturi curente, în depozite la vedere, băncile nu au costuri pentru că dobânzile sunt zero sau apropiate de zero. Pe de altă parte, băncile obţin câştiguri din depozitele plasate de ele la BNR la facilitatea de depozit pe o zi la o dobândă aflată de 6% până în iunie 2024, ulterior devenită 5,6-5,8%. Adică, băncile fac venituri din dobânzile la depozitele plasate de ele la BNR, dar nu au cheltuieli cu dobânzile pentru banii românilor din conturi curente la bănci.

Băncile obţin profituri mari din diferite surse, însă nu atât din volumele de finanţări acordate şi din marja de câştig (din diferenţa dintre dobânzile încasate de bănci la credite şi dobânzile plătite clienţilor la depozitele la termen), cât fac economii la cheltuieli pentru că nu remunerează dobândă în cazul banilor românilor din conturile curente, din depozitele la vedere.

Dacă românii şi-ar muta economiile din conturi curente în depozite la termen ar primi dobândă.

Tendinţa observată după declanşarea pandemiei a fost de transferare a depozitelor la termen în depozite la vedere pe fondul incertitudinilor accentuate, însă această tendinţă a început să fie inversată.

BNR susţine că populaţia ar putea să fructifice disponibilităţile băneşti la rate de dobândă mai ridicate pentru depozitele la termen, după cum se arată în Raportul asupra stabilităţii financiare.

„Volumul depozitelor aflate în portofoliul instituţiilor de credit este în creştere, susţinut cu precădere de sursele atrase din cadrul sectorului gospodăriilor populaţiei, proporţia majoritară a depozitelor la vedere în portofoliul băncilor asigurând menţinerea unor costuri de finanţare reduse“, susţine BNR în cea mai recentă ediţie a Raportului asupra stabilităţii financiare.