ANALIZĂ: Aparatul de stat, rătăcit în contractele pentru software (I)

De ce este nevoie ca Guvernul să apeleze la softişti voluntari pentru rezolvarea unei situaţii pentru care s-au cheltuit deja mai bine de un miliard de euro din bani publici, din 2011 până acum?

328 afişări
Imaginea articolului ANALIZĂ:  Aparatul de stat, rătăcit în contractele pentru software (I)

ANALIZĂ: Aparatul de stat, prizonierul contractelor pentru software / Se folosesc voluntari pentru rezolvarea unei situaţii pentru care s-a cheltuit peste un miliard de euro (Imagine: Shutterstock)

Banii au mers pe contracte care s-au dovedit a fi mai degrabă metode de prins statul în capcane software, care nu pot fi updatate sau completate, şi dau rateuri, în detrimentul contribuabilului. Administraţia pare o imensă maşină de tocat banii publici pentru cumpărarea de programe software care de multe ori nu funcţionează, care ne întorc la ”poziţia echer” de la ghişee şi la moda cozilor pentru obţinerea unor documente, de la cărţi de identitate, paşapoarte, permise auto până la caziere sau certificate de înmatriculare. Sunt mai bine de 10 ani de când se vorbeşte în România despre dezvoltarea capacităţii administrative din sistemul public prin tehnologizare, prin folosirea unor baze de date performante care să centralizeze indicatorii meniţi să ducă la realizarea unui serviciu public eficient, corect şi coerent, transparent şi optim, care să răspundă nevoilor contribuabilului în timp record. Sistemele informatice nu comunică între ele şi nici cu cele europene şi se dovedesc incompatibile cu alte sisteme cu care ar trebui să colaboreze.

De-a lungul acestui ultim deceniu, n-a existat minister sau autoritate publică centrală, teritorială sau locală care să nu fi accesat măcar un proiect cu fonduri nerambursabile pentru tehnologizare, informatizare sau dotare cu software. Nu mai departe de începutul lunii august, SRI chiar voia să reia un proiect similar pe fonduri nerambursabile, iar Guvernul Cioloş a lansat un program de racolare a mai multor voluntari şi bursieri pentru tehnologizarea informatică a administraţiei cu unul şi acelaşi scop: eficientizarea serviciului public.

Secretul acestei captivităţi a statului român stă într-o serie de contracte încheiate cu companii IT, care au încasat deja un peste un miliard de euro din bani publici pentru furnizarea programelor, nu şi pentru mentenanţă sau asistenţă. De aceea, un soft ca acela al SEAP (care vizează achiziţiile publice) s-a blocat în momentul în care legislaţia s-a schimbat şi a avut nevoie de upgrade. La fel s-a întâmplat şi cu soft-ul APIA, când milioane de fermieri au rămas fără subvenţii fiindcă programul nu a suportat modificările privind schemele de finanţare şi cele din legislaţia achiziţiilor publice.

Cunoscute publicului larg sunt şi căderile din sistemul cardului de sănătate – septembrie şi noiembrie în 2015, februarie, mai şi august în acest an.

În plus, România are peste un milion de funcţionari publici de execuţie, din care câteva mii bune sunt plătiţi ca specialişti în IT. Şi atunci la ce bun să mai încheiem contracte cu terţi din mediul privat?! Toată lumea spune şi crede că e nevoie de informatizarea şi digitalizarea administraţiei, ba chiar ”interoperabilitatea sistemelor informatice din diferite structuri administrative, implementarea obligatorie a mecanismelor de securitate şi de bussines continuity pentru a nu genera vulnerabilităţi”, potrivit UTI Group, unul dintre furnizorii importanţi din România în materie de IT.

Curios, numeri pe degete companiile care au vândut soft-uri statului român în perioada 2011 – 2015, cei mai importanţi jucători de pe aceasră piaţă fiind: Siveco, UTI Group şi Teamnet International.

Unul dintre cele mai mari contracte - în valoare de 275.647.971 lei (fără TVA) - a fost semnat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în iulie 2014, pentru WATMAN- Sistemul informatic de management integrat al apei, şi atribuit la pachet în cadrul aceluiaşi contract constructorului Dimar SRL Bucureşti, care a şi subcontractat către Miadi Production, Expert One Reserch (fostă XOR- IT) şi Rokura SRL, cu subcontractant, la rându-i, Contech Group, dar şi UTI Group. Un al doilea contract mare de la Mediu – de 134.502.207 lei – a fost semnat cu Telekom, Expert One Reserch, Deloitte Audit şi Insoft Development & Consulting, pentru crearea softului cadru pentru Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Soft-urile cu pricina nu servesc direct publicul, motiv pentru care nici nu s-au sesizat probleme ale acestora.

Soft-ul APIA, de acordare a subvenţiilor pentru fermieri şi care a creat probleme sociale chiar, a fost atribuit pentru 129.255.249 lei (fără TVA) din fonduri de la bugetul naţional, în februarie 2014, către Siveco România şi Teamnet Internaţional (firmă recunoscută ca fiind din portofoliul fostului deputat Sebastian Ghiţă). Soft-ul respectiv a fost cumpărat într-un contract cadru care ne costă anual câteva milioane de lei şi nimeni nu s-a gândit să umble la garanţia de bună execuţie, deşi programul informatic s-a blocat de nenumărate ori. Imprimeria Naţională a atribuit 87.636.000 lei din fonduri proprii pentru soluţia informatică de implementare a cardului naţional de sănătate firmelor Hewlett Packard şi Novensys Corporation. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a achitat din fonduri UE în valoare de 81.743.927 lei serviciile privind Sistemul Dosarului Electronic de Sănătate către firma UTI Group. Cunoscute fiind problemele create de aceste soft-uri, reporterii MEDIAFAX au contactat şi principalii jucători din acest domeniu.

Iată, câteva dintre opiniile celor care au făcut un efort şi ne-au răspuns.

”Nu există o descriere generală care să se potrivească tuturor firmelor sau proiectelor IT. Orice semnalare este utilă şi fiecare situaţie trebuie analizată, caz cu caz”, spune biroul de presă al SIVECO.

Şi Teamnet International sau UTI Group au în palmares implementarea unor soft-uri cu greutate din instituţiile publice.

“Provocările statului român sunt în esenţă mindset-ul şi gradul de deschidere în a adopta o transformare, nu despre cum funcţionează o aplicaţie sau un sistem IT. Lucrând de aproape 20 de ani în domeniu, în cadrul proiectelor la care am participat, primesc confirmarea că zona publică mai are încă un drum lung de parcurs în a adopta cu adevărat acest proces de digitalizare. Dacă ne uităm la Estonia, vom înţelege totuşi că se poate. Dar cu un mindset adecvat. Spun acest lucru în cunoştinţă de cauză, după experienţa unor proiecte complexe implementate de Teamnet pentru sectorul public în multe ţări, în afară de România, precum Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovacia sau Turcia”, a declarat pentru MEDIAFAX Bogdan Padiu, CEO Teamnet Group.

Între timp, la începutul lunii august, sesizând ineficienţa mai multor programe IT achiziţionate de autorităţile centrale, care n-au cumpărat şi menţenanţa/ up-date-ul şi sustenabilitatea softurilor, Guvernul a lansat programul GovITHub. În acest sens, primul ministru a cerut sprijinul specialiştilor IT, anunţând că va acorda cel puţin zece burse a câte 2.000 euro pentru şase luni celor dispuşi să se implice în acest proces de retehnologizare a administraţiei. Totodată, pe 4 august, primul ministru a anunţat că nu exclude ideea de a colabora cu voluntari specialişti IT, o echipă pilot lucrând deja în acest mod la Ministerul Mediului.

Pe 18 august, Guvernul a anunţat că peste 1.000 de voluntari s-au înscris la GovITHub în mai puţin de două săptămâni. Potrivit Guvernului, GovITHub este unul din proiectele prin care Executivul încurajează inovaţia provenită din zona antreprenorială şi cooperarea pentru a depăşi barierele birocratice şi pentru a implementa proiecte digitale în serviciul cetăţenilor. Programul se va desfăşura atât cu ajutorul a 10 bursieri pe o perioadă de 6 luni, cât şi cu ajutorul unor voluntari cu normă de 8 ore/săptămână.

De asemenea, 40 de companii şi-au exprimat interesul de a susţine programul şi de a deveni partenere ale Cancelariei premierului pentru a dezvolta platforme informatice în serviciul cetăţenilor. Din cele peste 1000 de persoane înscrise, cei 10 bursieri precum şi contributorii pentru fiecare proiect vor fi selectaţi de către o comisie de specialişti IT, în baza unor criterii meritocratice şi în funcţie de propunerile candidaţilor, a comunicat Guvernul României.

În ceea ce priveşte selecţia proiectelor, un accent deosebit se va pune asupra impactului pentru cetăţeni şi a fezabilităţii propunerilor transmise. Comentariile şi înscrierile persoanelor interesate sunt analizate de către echipa responsabilă cu programul GovITHub.

Astfel, ”Executivul îşi reafirmă prioritatea de a eficientiza interacţiunea românilor cu administraţia publică prin cele mai moderne mijloace – şi de a orienta România pe traiectoria unui viitor digital; GovITHub face parte din suita de măsuri in această directive”, se mai arată în comunicatul Guvernului.

Se întâmplă acest lucru în condiţiile în care sunt de notorietate scandalurile pe marginea softurilor de utilitate publică, precum REVISAL, APIA, CNSAS, ANOFM, Caziere, Permise Auto, Paşapoarte, care au picat deseori spre disperarea contribuabilului şi a reprezentanţilor autorităţii. Aşa se face că, nu de puţine ori, instituţiile au dublat serviciile on-line cu hârtiile pe care fiecare Guvern le-a blamat. Afirmaţia este susţinută chiar de acţiunea Executivului de-a înfiinţa, la începutul acestui an, o aşa numită ”Comisie de tocat hârtii”, formaţiune menită să perfecteze (sic!) chiar digitalizarea administraţiei publice.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici