Analiză: România poate depăşi Polonia până la jumătatea acestui deceniu din perspectiva PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare

În prezent Polonia şi România reprezintă primele două economii din Europa Centrală şi de Est, cu niveluri ale PIB-ului nominal din anul pandemic 2020 de 0,5 trilioane EUR, respectiv 0,2 trilioane EUR, scrie Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania.

Dacă luăm în considerare datele Fondului Monetar Internaţional (FMI) în perioada 1980-1990 nivelul de dezvoltare din România a fost superior celui din Polonia. Situaţia s-a schimbat ulterior, îndeosebi ca urmare a divergenţelor din perspectiva
implementării reformelor, diferenţa de dezvoltare dintre Polonia şi România atingând niveluri record la finalul anilor 1990 şi începutul anilor 2000.

Distanţa de dezvoltare dintre Polonia şi România s-a ajustat semnificativ în cadrul ciclului economic post criză: astfel, în 2019 (ultimul an al acelui ciclu) PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare ca procent din media UE se situa la 75,7% în Polonia, respectiv la 72% în România. Această convergenţă puternică a nivelului de dezvoltare din România spre nivelul din Polonia în ultimul deceniu a fost determinată de factori structurali. În prezent sectorul privat din aceste economii este competitiv, atât pe plan european, cât şi mondial.

Totodată, din analiză rezultă faptul că niciodată în trecut contribuţia factorului capital şi contribuţia productivităţii multifactoriale la ritmul anual al PIB potenţial nu a fost la fel de echilibrată ca în prezent, atât în Polonia, cât şi în România.

Analiza econometrică exprimă că România a realizat o puternică convergenţă spre nivelul din Polonia din perspectiva ritmului anual al PIB potenţial din 2010 până în 2019. Această convergenţă a fost determinată, în principal, de evoluţiile la nivelul
dimensiunii factorilor muncă şi productivitate multifactorială. • Conform analizei elaborate ritmul anual al PIB potenţial din România a depăşit nivelul din Polonia în 2020, evoluţie determinată de dinamica factorului capital.

„Pentru perioada 2021-2023 ne aşteptăm la intensificarea convergenţei României spre nivelul din Polonia, printr-o evoluţie mai puternică a ritmului potenţial de creştere, susţinut, în principal, de contribuţia componentelor capital şi muncă. Atragem atenţia cu privire la faptul că România poate depăşi Polonia din perspectiva PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare până la jumătatea acestui deceniu, condiţionat de accelerarea reformelor, digitalizarea sectorului public şi atenţie mai ridicată acordată investiţiilor în cercetare-dezvoltare”, încheie analistul.