Asociaţie şi clienţi cu credite: Proiectul privind conversia ţine cont doar de interesele băncilor

Guvernul a discutat miercuri, în primă lectură, un proiect de lege referitor la conversia creditelor imobiliare din valută în lei, băncile urmând să acorde un discount de 15% din valoarea în lei după conversia împrumutului, pe care statul îl va garanta în proporţie de 50%.

În proiectul de lege, elaborat de Ministerul Finanţelor, se precizează că venitul net al beneficiarului luat în calcul de instituţia de credit la aprobarea conversiei nu depăşeşte valoarea de 3.000 de lei/lună.

Prevederile actului normativ se aplică în cazul creditelor contractate exclusiv pentru cumpărarea/construirea unei locuinţe destinate satisfacerii cerinţelor proprii de locuit, într-o valută în raport cu care leul s-a depreciat semnificativ de la data contractării împrumutului, garantat cu ipotecă asupra imobilului şi a cărui valoare rezultată în urma conversiei şi aplicării discountului de 15% este de maximum 300.000 de lei.

"Deşi în titlu se referă la protecţia populaţiei împotriva riscului de depreciere semnificativă a monedei naţionale asociat expunerii la credite în valută, proiectul de lege a fost elaborat doar prin consultare cu băncile, reprezentanţii consumatorilor fiind cu desăvârşire ignoraţi. Având în vedere faptul că, în calitate de reprezentanţi ai consumatorilor, cunoaştem cel mai bine situaţia reală a acestora şi cazurile lor concrete, solicităm MFP să organizeze, în cel mai scurt timp posibil, o dezbatere publică a textului proiectului de lege, în conformitate cu prevederile Legii transparenţei decizionale nr. 52/2003, republicată. De altfel, AURSF a şi transmis către MFP, în cursul zilei de astăzi, o solicitare în acest sens", se arată într-un comunicat comun al AURSF şi GCCC.

Asociaţia şi grupul clienţilor cu credite în franci consideră că plafonul de 300.000 lei este total inadecvat, pentru că nu ţine cont de valoarea cu care au fost achiziţionate locuinţele înainte de criză, reamintind că într-un bloc vechi din Bucureşti o garsonieră se vindea în 2008 chiar şi cu 80.000 euro (352.000 lei la cursul de 4,4 lei/euro), iar un apartament de 3 camere ajungea şi la 160.000 euro (704.000 lei).

"Discountul de 15% care urmează să fie acordat de bănci, în condiţiile în care acestea beneficiază şi de garanţia statului în proporţie de 50% (în fapt, a contribuabililor), este cu mai mult de jumătate mai redus decât cel anunţat de una dintre bănci (30-35%) încă din toamna anului trecut, atunci când francul elveţian era cotat în jur de 3,7 le", se spune în comunicat.

O altă nemulţumire provine din faptul că proiectul imitează accesul în program doar pentru creditele imobiliare, creditele de consum cu şi fără garanţie imobiliară, care au o pondere extrem de importantă în totalul creditelor acordate, fiind excluse.

Potrivit AURSF şi GCCC, venitul net al beneficiarului este un alt element discriminatoriu. iar acest indicator nu este deloc corelat cu gradul de îndatorare al debitorului.

Astfel, este posibil ca un debitor cu un venit care se încadrează în plafonul de venit, dar care are un grad de îndatorare relativ redus (25-30%) să beneficieze de program, iar altul care depăşeşte plafonul de venit cu 10 lei, dar care are un grad de îndatorare de 90% să fie exclus.

"Indicele propus pentru conversie este ROBOR la 6 luni, în condiţiile în care sunt mulţi consumatori care au în contracte referinţa LIBOR la 3 luni, ceea ce va crea de asemenea discriminare si dezavantaje unei categorii importante de consumatori (...) Plafonul de garantare este limitat la 1 miliard de lei, ceea ce face ca de program să poată beneficia un număr limitat de consumatori (între 7.000 şi 15.000), în condiţiile în care numărul debitorilor cu credite în franci elveţieni depăşeşte 120.000", se mai spune în comunicat.

Discuţiile pe noua soluţie luată în calcul de Finanţe au început în prima parte a lunii februarie, când ministrul Darius Vâlcov, care a demisionat între timp, s-a întâlnit cu băncile care au dat credite în franci elveţieni. La acel moment, Vâlcov a precizat doar că "se lucrează la un produs nou".

Ulterior, reprezentanţi ai băncilor în cauză au afirmat că este vorba despre o schemă de conversie în lei a creditelor în franci, cu discount, iar statul să garanteze pentru 50% din soldul rămas, în condiţiile în care valoarea garanţiilor aferente creditelor s-a redus la circa jumătate.

Cele mai multe instituţii de credit care au participat la discuţii nu au primit propunerea lui Vâlcov cu entuziasm, susţinând că reducerile de datorie care ar urma să fie aplicate trebuie aprobate de acţionari.

Discuţiile pe "noul proiect" au fost îngheţate o perioadă, după cum afirma ministrul Finanţelor la sfârşitul lui februarie, întrebat fiind în ce stadiu se află cu această variantă. El spunea la acel moment că băncile nu au fost de acord cu schema propusă.

Săptămâna trecută, Vâlcov a meţinonat că proiectul este în lucru la minister, într-o formă avansată, lucrându-se împreună cu reprezentanţi ai băncilor şi ai BNR.

Pe de altă parte, Banca Naţională a creat cadrul necesar băncilor pentru a realiza conversiile în lei fără a cere garanţii suplimentare, chiar dacă acestea nu mai acoperă creditul, prin modificarea a două regulamente. Cu alte cuvinte, conversia nu va fi tratată ca un credit nou, ci mai mult ca o restructurare.

Peste 75.000 de persoane fizice figurează cu credite în franci elveţieni în bilanţurile băncilor locale, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În realitate, numărul împrumutaţilor în franci este mult mai mare, având în vedere că băncile au externalizat sau au vândut foarte multe astfel de contracte.

Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

O treime dintre creditele în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR.

Clienţii cu creditele în franci au invitat băncile la negocieri, alături de reprezentanţi ai Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) şi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Acestea ar urma să aibă loc la sediul ANPC, care şi-a asumat rolul de mediator, în cursul lunii aprilie, pentru prima săptămână fiind programate întâlnirile preliminare.

Cele şapte bănci invitate sunt Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Românească, OTP şi Credit Europe Bank.

Clienţii vizează reducerea sau eliminarea comisioanelor, reducerea marjelor fixe sau conversia în lei la cursul zilei cu discount sau la un curs de schimb mai mic negociat cu banca.