Bogdan Chirițoiu, despre raportul investițației Consiliului Concurenței pe bănci: Când adoptatam o decizie, o facem publică și oferim explicațiile necesare”

„Raportul investigației referitoare la ROBOR a generat deja numeroase dezbateri și speculații, deși nu avem încă o astfel de decizie finală. Nu este obișnuit, și nici util, să discutăm o propunere de decizie, care este probabil să sufere modificări, având în vedere că urmează o etapă foarte importantă: audierea băncilor și prezentarea argumentelor acestora, de care vom ține cont când vom lua decizia finală. Deși foarte important din punct de vedere economic si al eventualelor sancțiuni, din punct de vedere legal si procedural acest caz nu este unul neobișnuit”, a declarat Bogdan Chirițoiu, la întrebarea Mediafax.

Consiliul Concurenței ar putea da cea mai mare amendă din istoria sa, în cazul în care, după mai bine de trei ani de investigații și volume uriașe de informații analizate, va ajunge la concluzia că cele zece bănci participante la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR sunt vinovate de fixarea valorii ROBOR.

Cum au reacționat marile bănci din România după ce Consiliul Concurenței le-a trimis raportul cu concluziile preliminare ale uneia din cele mai mari complexe investigații ale sale

Băncile au primit raportul Consiliului Concurenței în ancheta ROBOR. Posibile amenzi mari

Potrivit șefului autorității naționale de reglementare în domeniul concurenței, ROBOR este esențial pentru funcționarea economiei, iar reglementările naționale privind acest indice au fost îmbunătățite, inclusiv ca reacție la controversele apărute în cazuri similare din alte țări.

„Investigația noastră nu vizează însă cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor, concentrându-se asupra suspiciunii că acestea nu ar cota independent una față de cealaltă în cadrul procedurii de fixing prin care se stabilește indicele ROBOR. Independența acestor cotații este esențială pentru relevanța indicatorului și este prevăzută și de normele bancare, nu numai de cele de concurență”, a precizat Bogdan Chirițoiu.

„Legislația de concurență din România este pe deplin armonizată cu cea europeană. Investigații similare privind stabilirea unor indicatori financiari, precum ROBOR, au avut loc în numeroase state europene și în Statele Unite ale Americii, unele dintre acestea fiind finalizate cu sancțiuni semnificative. Dacă în cazul nostru vor fi impuse amenzi, acestea vor fi substanțiale, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. Desigur, părțile care vor fi nemulțumite de decizia noastră se pot adresa Curtii de Apel București și ulterior Înaltei Curti de Casație și Justiție, ca în orice altă situație similară”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Poziția băncilor

Șapte dintre cele zece bănci vizate de una dintre cele mai mari și complexe investigații ale Consiliului Concurenței privind posibila fixare coordonată a valorii ROBOR, și-au anunțat la începutul lunii acționarii și potențiali investitori la Bursa de Valori București (BVB), iar ING a anunțat printr-un comunicat de presă că au primit raportul preliminar au autorității naționale de reglementare în domeniu. Încă din această etapă, unele dintre instituțiile de credit au avertizat că sunt pregătite să se adrese instanței în cazul în care inspectorii ajung la concluzia că ar fi vinovate de practici care ar afecta drepturile clienților.

Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD-Groupe Société Générale, СЕС Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank și Libra Internet Bank sunt cele șapte instituții de credit care au anunțat la BVB, până la ora publicării, că au primit raportul preliminar al Consiliului Concurentei în cadrul investigației privind mecanismul de stabilire a ROBOR.

Cele zece bănci vizate au fost Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România, acestea fiind cele care participă la calculul ratei ROBOR.

Cât de mari ar putea fi amenzile

Băncile sunt chemate să dea un răspuns oficial pe baza acestui raport, inclusiv să trimită responsabilii segmentului la audieri.

Din informațiile Mediafax, decizia finală privind amenzile, luată în plenul Consiliul Concurenței, este așteptată să fie luată  înainte de finalul lunii iunie, când expiră mandatul actualilor membri.

Conform legii, dacă inspectorii de concurență constată o încălcare a legii, companiile pot fi cu un procent din cifra de afaceri, care pot merge până la 10% conform legii, care este calculat în funcție de circumstanțe atenuante sau agravante, sau, la polul opus în funcție de recunoașterea neregulilor, care permite mai multă clemență.

Dat fiind că băncile nu au cifră de afaceri, amenda va fi aplicată, dacă e cazul, la echivalentul cifrei de afaceri din domeniu și, chiar dacă nu s-ar aplica procentul maxim, tot se așteaptă ca aceasta să fie la sute de milioane de euro, cea mai mare amendă din istoria Consiliului, potrivit informațiilor Mediafax.

Potrivit normelor Consiliului Concurenței de individualizare a amenzilor, „pentru instituţiile de credit şi alte instituţii financiare, prevăzute la art. 68 lit. a) din lege, cifra de afaceri avută în vedere în scopul aplicării amenzii este alcătuită, cumulativ, din următoarele elemente de venit, după deducerea impozitelor şi taxelor legate direct de acestea, conform legislaţiei specifice fiecărui domeniu:

a) venituri din dobânzi şi venituri asimilate;

b) venituri privind titlurile: venituri din acţiuni şi din alte titluri cu venit variabil, venituri din participaţii, venituri din părţi în cadrul societăţilor legate;

c) venituri din comisioane;

d) profitul net din operaţiuni financiare;

e) alte venituri din exploatare;

f) alte categorii de venituri prevăzute de legislaţia specifică fiecărui domeniu.”

Mai mult, deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, adică se plătesc pe loc, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile.

Traseul investigației

„E singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât la petrol”, spunea Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, la întrebările jurnaliștilor, în cadrul conferinței tradiționale de presă a instituției de la începutului anului de acum trei ani, în ianuarie 2023, după ce, a începutul lunii noiembrie a anului precedent, în contextul creșterii ratelor la credite pentru mulți români, instituția anunța că a finalizat inspecțiile inopinate efectuate la cele zece bănci participante la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR.

La acea dată, șeful autorității de concurență sublinia că a strâns un volum enorm de date de la cele zece bănci care participă la stabilirea ROBOR și estima că primele amenzi, dacă se va stabili că este cazul, vor fi aplicate cel mai devreme la sfârșitul anului respectiv.

„Am strâns un volum mare de date, am avut nouă echipe care au fost trimise, asta a însemnat 60 de oameni. Gândiți-vă că tot personalul nostru care se ocupă de investigații, pe toate sectoarele, este undeva la 8o de oameni, deci mai mult de jumătate din personalul nostru a fost implicat în strângerea asta de date. Acum procesează datele astea”, declara Bogdan Chirițoiu, în ianuarie 2023.

„Dacă ajungem să dăm amenzi la bănci, singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât am dat la petrol – de 220 de milioane de euro, asta cu băncile este singura noastră șansă”, a comentat Bogdan Chirițoiu referitor la cuantumul probabil al amenzilor.

Este vorba de investigația care a dus la sancţionarea a şase companii petroliere cu amendă de aproape 900 milioane lei (peste 200 milioane euro) pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale, anunțată de Consiliul Concurenței acum 14 ani, în ianuarie 2012, după ce, în anul 2009, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile principalelor companii petroliere din România, iar în 2010, Consiliul Concurenţei a decis extinderea investigaţiei pentru a se analiza şi existenţa unei posibile încălcări a regulilor de concurenţă ale Uniunii Europene.

Conform datelor de atunci, inspecțiile Consiliului Concurenței s-au derulat în cadrul investigației privind posibile înțelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID).

Astfel, investigația vizează activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea desfășurată în intervalul de 15 minute după efectuarea „fixingului”, respectiv atragerea și plasarea depozitelor interbancare de către băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național.

Potenţiala practică anticoncurenţială afectează întreg teritoriul României, indicele ROBOR stabilit de cele zece bănci fiind o componentă a preţului (rata dobânzii) pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor fizice înaintea datei de 2 mai 2019 şi a creditelor în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor juridice din toate sectoarele economice.

Potrivit instituției, documentele ridicate în cadrul inspecțiilor inopinate au ajuns în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi au fost justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

„Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor. Legea concurenței interzice orice înţelegeri între companii şi practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească, în special cele care stabilesc prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare”, anunța autoritatea.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).

ROBID este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele atrase de către bănci de la alte bănci participante la tranzacțiile de pe această piață. ROBID se determină în cadrul aceleiași proceduri de fixing, împreună cu ROBOR.

Topul băncilor din România

Conform celui mai recent raport anual al BNR, la 31 decembrie 2024, activele nete bilanțiere din sistemul bancar românesc însumau 881.848,5 milioane lei, în creștere cu 9,8% față de sfârșitul anului 2023.

Numărul total al instituțiilor de credit care desfășurau activitate bancară în România era rămas neschimbat la finele anului 2024, modificările intervenite fiind localizate în structură, la nivelul instituțiilor de credit clasificate în funcție de natura capitalului. Este vorba de 32 de instituții de credit, dintre care 24 de persoane juridice române și opt străine:

Topul băncilor, în funcție de activele nete bilanțiere, la finalul lui 2024:

Sursa: BNR