Băsescu: Deciziile luate la Summit au transformat Uniunea Europeană într-un uriaş şantier. Principalul obiectiv este prezervarea Uniunii

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, că deciziile luate la Summit au transformat Uniunea Europeană într-un uriaş şantier care se reconstruieşte instituţional, iar principalul obiectiv al deciziilor este prezervarea Uniunii Europene.

2297 afişări
Imaginea articolului Băsescu: Deciziile luate la Summit au transformat Uniunea Europeană într-un uriaş şantier. Principalul obiectiv este prezervarea Uniunii

Traian Băsescu (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Declaraţiile preşedintelui:

  • Acordul de uniune fiscală creează şi un mecanism de evitare a erorilor. Execuţia bugetară va fi monitorizată. Niciun stat nu poate să angajeze credite externe decât transmiţând planificarea de angajare la Uniunea Europeană. Înainte de sfârşitul anului vom avea un proiect al acordului de uniune fiscală, care va fi analizat de toate statele membre, iar acordul va fi adoptat la consiliul din luna martie.

  • Toate statele membre ale UE au obligaţia să revină la deficite de maxim 0,5% şi la un nivel de îndatorare de maxim 60%, în conformitate cu un program stabilit de Comisia Europeană. Aceste prevederi se aplică în mod egal oricărui stat al Uniunii Europene. Singura structură neutră care poate veni să controleze un stat membru al Uniunii Europene este Comisia Europeană. A devenit mult mai scump să nu-ţi plăteşti datoriile decât să continui să împrumuţi bani.

  • Bugetele trebuie menţinute în echilibru sau în surplus. Până la 31 decembrie 2012 statele trebuie să includă modificările în Constituţii sau în legislaţia echivalentă.

  • Modul în care se vor desfăţura lucrurile în UE în perioada următoare nu va permite ca în zona euro şi în UE să nu fie ţări care nu duc politici de calitate dar se ascund. Nimeni nu mai poate miza pe faptul că propria ineficienţă va fi acoperită de statele care au politici responsabile.

  • Niciunul din şefii de stat şi de Guvern nu a vrut să se spele pe mâini de responsabilitate la nivel naţional. Ţelul ultim al eforturilor este mutarea politicilor economice ale statelor membre către sustenabilitate.

  • UE s-a transformat într-un uriaş şantier. Deciziile luate fac din UE un şantier care se reconstruieşte instituţional şi împing lucrurile către ceea ce deja s-a decis, că uniunea monetară se completează cu o uniune fiscală şi economică. Aceste măsuri care urmează să intre în vigoare s-au materializat în Acordul de uniune fiscală. Prin acest acord se realizează un răspuns european la criză. Deciziile adoptate au câteva obiective: primul şi cel mai important este prezervarea Uniunii. O destrămare a UE ar reînvia naţionalismul monetar şi comercial şi populaţia întregii Europe ar avea de pierdut. S-au adoptat mecanisme de solidaritate.

  • Această criză ne-a făcut să descoperim câteva realităţi şi să le tratăm altfel. Nu avem mecanisme şi sancţiuni care să susţină disciplina bugetară. Am constatat că disciplina bugetară nu este suficentă. Spania, Irlanda sunt exemple că nimeni n-a ţinut cont şi nu le-a spus că au creşteri în buget dar nu sunt sustenabile.

  • Un alt pilon pe care s-a sprijinit avansul UE este agenda Lisabona, stabilită în 2000 pe o perioadă de 10 ani. Din păcate nici ea nu a avut elemente de coerciţie împotriva statelor care nu respectau obiectivele sau programele de atingere a obiectivelor.

  • S-a instaurat cifra magică 3: deficit de 3%. Cine citeşte pactul de stabilitate vede că obigaţia din acest act fixează ca deficit structural maxim 0,5%, cu indicaţia de a se sta în bugete excedentare. 3% a fost o cifră adoptată de toţi oamenii politici ca să construiască Europa socială pe datorie. Una dintre cauzele fundamentale pentru care s-a ajuns la această criză de neîncredere a fost ascunderea miezului pactului de stabilitate şi creştere, care spunea de deficit structural de maxim 5% cu recomandarea de a se merge pe excedente.

  • România a fost avertizată din 2007 cu privire la riscurile de depăşire a deficitului.

  • Vorbesc în primul rând pentru români şi mai puţin pentru politicieni. Este obligaţia mea să explic oamenilor, pentru a înţelege ce s-a întâmplat la Bruxelles. Ar trebui să vedem cum a funcţionat UE în susţinerea monedei sale. Pentru cunoscători este foarte clar că au existat doi piloni: pactul de stabilitate şi creştere din 1992 şi eventualele presiuni ale Comisiei Europene.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici