Băsescu: Reiterăm apelul pentru o abordare unitară a necesităţii accelerării proiectului Nabucco

Traian Băsescu a participat, la Constanţa, la Conferinţa reprezentanţilor birourilor regionale ale Fundaţiei "Konrad Adenauer", cu tema "Securitate sporită în zona Mării Negre - posibilităţi, iniţiative şi instrumente".

"Reiterăm apelul adresat statelor membre pentru o abordare unitară a necesităţii accelerării proiectului Nabucco. Comisia Europeană, alături de statele membre UE parteneri ai Nabucco, trebuie să facă un efort suplimentar pentru a asigura depăşirea obstacolelor atât de natură politică, cât şi tehnică, inclusiv prin semnarea, cât mai rapidă, a Acordului Interguvernamental, asigurarea unor parteneriate reale contractuale cu furnizorii din Caucaz şi din Asia Centrală. De asemenea, apreciem că pentru securizarea tranzitului de energie dinspre Asia Centrală şi Caucaz spre UE este necesară activizarea proiectelor europene Inogate şi Traceca", a declarat preşedintele Băsescu.

El a spus că viziunea României în proiectul Nabucco pleacă de la realitatea că orice stat european intră în dificultate, prin efect şi că România va fi în dificultate.

Relația strânsă cu România și UE, „un pilon fundamental” pentru consolidarea securității energetice a Republicii Moldova. Declarațiile Ministerului Energiei de la Chișinău și ale șefului Transgaz

În ce stadiu este modernizarea celor trei stații internaționale de măsurarea gazelor de la Negru Vodă. Pe aici intră volume importante pentru aprovizionarea regiunii

"Deci dincolo de abordarea de solidaritate cu statele Uniunii Europene, există şi realitatea că orice dezechilibru apare într-un stat european el se transferă automat către toate statele Uniunii Europene", a afirmat preşedintele României.

El a mai spus că trebuie susţinută, fără rezerve, nevoia de diversificare a surselor de aprovizionare cu energie, pentru a putea stimula crearea unei pieţe de energie pe piaţa europeană şi pentru a împiedica tentativele de utilizare a energiei ca instrument politic, care să influenţeze decizia politică la nivel naţional sau la nivelul Uniunii Europene.

În opinia preşedintelui, crearea de alternative, crearea unei pieţe a energiei este fundamentală pentru diminuarea dependenţei pieţei energetice a Uniunii Europene de un singur furnizor.

"De aceea, soluţiile adoptate la Summit-ul NATO de la Bucureşti, prin care organizaţia îşi asumă responsabilităţi de securizare a infrastructurilor energetice, mi se par extrem de importante. Fie că vorbim de sistemul de conducte, transport de gaze şi ţiţei, fie că vorbim despre sistemul de transport de energie electrică, fie că vorbim de securitatea centralelor electrice, fie că vorbim de securitatea rutelor de transport maritim pe care se aprovizionează statele NATO şi ale Uniunii Europene cu energie, angajamentul NATO de protejare a infrastructurilor de transport energetic este un element fundamental, având în vedere riscul de atacuri teroriste asupra infrastructurilor energetice", a afirmat preşedintele.

Traian Băsescu a mai spus că România este departe de a fi ţara cu cea mai ameninţată securitate energetică, nu numai din regiune, dar şi din Europa şi că, spre deosebire de multe alte ţări, care sunt dependente de import energetic, ţara noastră îşi acoperă circa 75 la sută din consumul energetic din propriile sale resurse.

În plus, dezvoltarea programului nuclear şi viitoarele exploatări la Marea Neagră ne îndreptăţesc să privim cu optimism problema aprovizionării cu energie a României, dacă luăm în consideraţie şi faptul că România, spre deosebire de ţările avansate, deşi are o marjă de dependenţă mult mai redusă, mai are şi o resursă internă extraordinară, care înseamnă economisirea de energie.

Comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs, a apreciat la începutul lunii septembrie că este nevoie de un sprijin politic sporit din partea statelor membre ale Uniunii Europene pentru dezvoltarea proiectului conductei de gaze Nabucco, menită să reducă dependenţa UE faţă de livrările din Rusia.

UE încearcă să găsească noi furnizori sau rute alternative de transport, precum gazoductul Nabucco, care urmează să transporte gaze azere către Europa, tranzitând Georgia şi Turcia.

Estimările privind costurile realizării gazoductului Nabucco au crescut cu 58%, de la 5 miliarde de euro la 7,9 miliarde de euro, în principal din cauza avansului preţului oţelului, a anunţat consorţiul care dezvoltă proiectul, la sfârşitul lunii mai.

Nivelul de 5 miliarde de euro se baza pe un studiu de fezabilitate efectuat în 2005.

"De atunci, cotaţia ţiţeiului a crescut de peste două ori, fapt care a condus la majorarea preţurilor pentru toate sursele de energie şi, implicit, în cazul oţelului. În plus, există o cerere mare de oţel, pe fondul numărului important de proiecte mari şi al interesului companiilor de oţel de a profita de această cerere", a declarat directorul Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek.

El a adăugat că economia şi competitivitatea proiectului nu vor fi afectate, pentru că preţurile ridicate la energie indică faptul că Nabucco este necesar şi că veniturile sale din activităţile de transport al gazelor naturale vor fi foarte profitabile.

Nabucco va fi finanţat în proporţie de o treime de acţionari şi două treimi de bănci. Proiectul, cu o lungime de 3.300 de kilometri, are ca obiectiv transportul gazului extras în zona caspică şi are ca punct de plecare Turcia, urmând să tranziteze Bulgaria, România, Ungaria şi Austria.

Gazoductul ar trebui să intre în exploatare în 2012 şi are o importanţă strategică în eforturile Uniunii Europene de a-şi reduce dependenţa faţă de gazul rusesc.

Din consorţiul care dezvoltă proiectul fac parte OMV (Austria), Transgaz (România), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania).