BNR: Creşterea TVA merge direct în buzunarele cetăţeanului

"În România, furnizorii şi distribuitorii transferă imediat TVA către consumatori şi nu acceptă diminuarea marjelor de profit. TVA-ul e direct în buzunarele cetăţeanului", a declarat sâmbătă pentru MEDIAFAX Croitoru.

El a explicat că efectul (majorării TVA -n.r.) se va resimţi decât câteva luni.

Evoluţia inflaţiei în perioada următoare va depinde şi de politica monetară, iar Croitoru spune că majorarea preţurilor prin creşterea TVA este un şoc pe partea de ofertă, iar banca centrală nu ar avea de ce să-l acomodeze.

Oficialul BNR a explicat că, în cazul în care creşterea preţurilor în urma măsurilor fiscale va modifica anticipaţiile inflaţioniste pe viitor, banca centrală va fi nevoită să intervină.

"Dacă MFP (Ministerul Finanţelor Publice - n.r.) reuşeşte să rămână în deficit, vom vedea cum evoluează economia. Dacă deficitul alunecă, în mod cert va afecta politica de dobânzi", a mai spus Croitoru.

El a reiterat declaraţia de vineri, că orice majorare de taxe nu va limita deficitul, iar disponibilizarea personalului în exces şi ajustarea salariilor va trebui oricum realizată.

În opinia oficialului BNR, măsurile de austeritate aveau mult mai multă "compasiune socială", iar problema pensiilor va trebui oricum rezolvată şi amânarea nu va însemna decât măsuri şi mai dure.

"Nu va trece mult timp şi vom rediscuta despre pensii, pentru că nu s-a rezolvat problema nesustenabilităţii sistemului de pensii", a arătat consilierul guvernatorului BNR.

Curtea Constituţională a decis vineri că sunt neconstituţionale unele dintre măsurile de austeritate din legile pentru care Executivul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului, care reglementau printre altele scăderea salariilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%.

În aceste condiţii, Executivul a decis sâmbătă majorarea TVA de la 19% la 24%.

Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a declarat sâmbătă că majorarea TVA la 24% a fost deja agreată cu Fondul Monetar Internaţional şi asigură până la sfârşitul acestui an venituri suplimentare de 3,5-4 miliarde lei, permiţând României să se încadreze în ţinta de deficit de 6,8% din PIB.