Depozitele de gaze naturale ale României sunt foarte puțin atinse la aproximativ șase săptămâni de la 1 noiembrie, când a început oficial sezonul rece și s-a dat drumul la extracție.
Mai exact, unitățile de înmagazinare ale României – de la Depogaz Ploiești și Depomureș – au ajuns la 85,23% din capacitate, conform celor mai recente date agregate de Gas Infrastructure Europe (GIE), valabile la 13 decembrie.
Depogaz Ploiești este controlată de Romgaz, producătorul național de gaze și principalul operator de înmagazinare din România, având o cotă de aproximativ 90,54% din capacitatea activă totală de înmagazinare a României. Restul îî revine companiei Depomureș, deținută de Grupul Engie SA prin Engie Group Participations (59%) și de S.N.G.N. Romgaz S.A. (40%).
Volumul de 28,86 TWh reprezintă 26,42% din consumul anual național.
Cu procentul de 85,23%, România este pe locul patru în UE, după Suedia (102,08%), Portugalia (93,5%) și Polonia (87,86%), iar la polul opus e Belgia, cu depozitele deja goale (0%). De precizat că Belgia are o capitate redusă de stocare, de 8,98 TWh, în timp ce România are 33,86 TWh.
Media la nivelul UE este 69,61%, respectiv un volum de 794,93 TWh.
Actuala producție națională de gaze naturale și stocurile din depozite sunt suficiente pentru alimentarea populației și a companiilor în această iartă, în condițiile unei ierni cu temperaturi obișnuite și fără creșteri suplimentare ale necesarului de consum, dă asigurări Ion Sterian, directorul general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, într-un interviu exclusiv acordat în noiembrie reporterului Mediafax.
„Da, România este pregătită pentru sezonul rece 2025 – 2026. La sfârşitul ciclului de injecție gradul de umplere al depozitelor de înmagazinare subterană a fost de 98,2% din capacitatea tehnică de stocare. Producția internă este la acelaşi nivel ca iarna precedentă, iar toate capacităţile de transport ale Sistemului Național de Transport sunt disponibile şi puse la dispoziție pentru asigurarea alimentării cu gaze naturale a tuturor distribuțiilor şi a consumatorilor direcți racordați la SNT în condiții de siguranță şi continuitate”, a declarat Ion Sterian.
Potrivit șefului Transgaz, în condițiile unui sezon rece cu valori normale de temperatură, la o estimare de consum la nivelul anului trecut, acoperirea consumului de gaze naturale poate fi realizată din producția internă şi din cantitățile extrase din depozitele de înmagazinare subterană.
„Bineînțeles că, pentru zilele în care se vor înregistra temperaturi foarte scăzute, pentru acoperirea vârfurilor zilnice de consum va fi necesar import. Un exemplu ar fi luna februarie, când în condițiile în care s-ar înregistra temperaturi foarte scăzute, consumul zilnic de gaze naturale ar înregistra valori de 57-60 mil m³/zi şi în aceste condiții, ținând cont şi de faptul că stocurile din depozitele de înmagazinare scad, necesarul de import ar fi de până la 5-8 mil m³/zi”, a precizat Ion Sterian.
Consumul ar urma să crească atunci când vor fi pornite marile unități de producției a energiei electrice pe baze de gaze.
„În condițiile în care consumul CET lernut va fi în medie de 1,2 mil m³/zi (față de o medie de 0,5 mil m³/zi înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut), iar începând cu luna ianuarie 2026 va fi pusă în funcţiune CET Mintia cu un consum de cca 3,6 mil m³ /zi (150 mii m³/h), atunci estimăm un necesar de import pentru perioada noiembrie 2025-martie 2026 de cca 0,3-0,4 mld m³”, a explicat directorul general Transgaz.
După criza din energie din 2022, România și celelalte țări europene au fost nevoite să fie mai atente cu rezervele de gaze, printr-un regulament adoptat acum trei ani și care a cărui aplicare a fost prelungită, în 10 septembrie, până la sfârșitul anului 2027.
În esență, oficialii europeni au prelungit obligația de stocare a gazelor naturale, la un nivel de 90% din capacitatea de stocare înainte de venirea iernii, dar au introdus măsuri de flexibilizare, menite să ajute operatorii, să scoată din piață speculații și să reducă astfel prețurile.
Principala schimbare din noul regulament a fost adusă de îmbunătățirea substanțială a situației de pe piața gazelor naturale în comparație cu anii 2022 – 2023, dar în continuare tensionată și într-un cadru geopolitic încă neclar, potrivit documentului. Este vorba de posibilitatea ca nivelul de 90% să poată fi atins oricând între 1 octombrie și 1 decembrie.
Măsura nu are un impact direct în facturile românilor la gaze naturale, al căror preț este plafonat pentru consumatorii finali până la 31 martie 2026. Până atunci românii vulnerabili primesc un ajutor de 50 de lei lunar și pentru factura la curent, după ce schema pentru energia electrică a expirat la 31 iunie.