CONFERINŢĂ MEDIAFAX: BearingPoint - Băncile vor fi din ce în ce mai reglementate şi vor raporta tot mai multe date

"Dacă luăm în considerare ultimele decenii de reglementare, cred că mulţi dintre noi ar dori să se întoarcă la momentul când Basel I sau Basel II, acordurile de capital, au fost introduse. Acum, luând în considerare cadrul de reglementare în care intrăm, cu Basel III, unicul mecanism de supraveghere, uniunea bancară, reglementările s-au schimbat enorm, în primul rând complexitatea reglementărilor cu subiecte care vin din Europa, dar şi unele reglementate la nivel naţional, complexitatea este tot mai mare. Este foarte clar că va creşte complexitatea reglementărilor", a afirmat joi Piechocki la "Romania Financial Forum", organizat de Mediafax la Banca Naţională a României.

El a arătat că, dacă în 2004, reglemetările pentru industria financiară aveau terme de implementare doi ani, ulterior perioada s-a redus la un an, pentru ca în prezent să fie de trei luni.

"Frecvenţa şi momentul în care intră în vigoare reglementările sunt mult mai rapide. Volumul şi calitatea datelor cresc pentru că reglementatorii locali trebuie să trimită mai departe datele reglementatorilor europeni, unicului mecanism de supraveghere, către BCE (Banca Centrală Europeană - n.r.) şi acest lucru arată că modificările au tot crescut ca volum, este un val care nu va dispărea", a spus Piechocki.

Partenerul BearingPoint, firmă de consultanţă în domeniul managementului, a atras atenţia că BCE se pregăteşte să obţină şi mai multe date de la bănci, chiar mai standardizate, fapt care indică "o nouă normalitate" a ceea ce vor însemna reglementarea şi supravegherea.

"Luând în considerare că România vrea să intre în uniunea bancară şi în mecanismul unic de supraveghere, vreau să subliniez complexitatea, frecvenţa şi volumul reglementărilor care cred eu că va deveni normal şi în România", a punctat Piechocki.

El afirmă că va exista un proces de armonizare internaţională tot mai strânsă, în condiţiile în care BCE vrea să supravhegheze creditul la nivel european printr-un program denumit AnaCredit, o soluţie IT prin care va primi, stoca şi disemina informaţiile de la băncile din zona euro despre creditele din portofoliu şi riscul de credit.

"Cerinţele de risc vor creşte, BCE şi EBA (Autoritatea Bancară Europeană - n.r.) sunt încă tinere, o să tot reglementeze. BCE şi-a luat la 4 noiembrie noi responsabilităţi şi astea vor deveni şi mai complexe, este tot mai vizibil din declaraţiile preşedintelui BCE, Mario Draghi", a adăugat Piechocki.

În 4 noiembrie 2014 a intrat în vigoare Mecanismul Unic de Supraveghere, iar BCE va supraveghea direct unele unele susbsidiare ale băncilor din zona euro.

Virgil Dăscălescu, director în Direcţia Stabilitate din BNR, a declarat recent că pentru băncile care vor fi selectate de BCE pentru supraveghere directă se vor aplica toate regulile şi standardele impuse pentru evaluarea cuprinzătoare, în timp ce pentru restul băncilor s-ar putea face evaluări mai simplificate, pentru a se limita costurile procesului.

"În cursul anului 2015 urmează un amplu exerciţiu de evaluare a calităţii activelor urmat de un exerciţiu de testare la stres, similar celui derulat în zona euro în acest an (...) Este pentru prima dată când se va desfăşura un exerciţiu de evaluare cuprinzătoare la nivelul instituţiilor de credit din România", a continuat Dăscălescu.

Reprezentanţii BNR vor discuta cu experţii BCE pentru a stabili băncile din România care vor fi supravegheate direct de instituţia europeană, fiind vizate în primul rând BCR, BRD şi Banca Transilvania.

Dăscălescu a explicat că testele de stres derulate în acest an de Banca Centrală Europeană şi Autoritatea Bancară Europeană au cuprins şi câteva bănci din România, ca părţi componente ale băncilor-mamă din zona euro, dar numai pe anumite module, în timp ce anul viitor cercetarea va fi mult mai în detaliu şi mai riguroasă decât testele uzuale realizate de BNR.

Oficialul BNR susţine că participarea la unniunea bancară prin intermediul Cooperării Strânse va aduce ca beneficii pentru sistemul bancar local reducerea costului de finanţare şi creşterea încrederii în instituţiile de credit din România.

Piechocki a amintit totodată o afirmaţie a vicepreşedintelui BCE Sabine Lautenschlager, potrivit căreia reglementatorii vor cere mai multe date de la bănci şi vor cerceta mai în detaliu entităţile reglementate.

"Asta este o problemă pentru bănci, dar şi aici lanţul de reglementare trebuie gestionat cu foarte mare atenţie", a atenţionat partenerul BearPoint.