Cum a reușit economia spaniolă să dea praf în ochi altor țări europene cu ajutorul imigranților și energiei verzi 

Economia Spaniei a crescut cu 0,6% de la un trimestru la altul în perioada iulie-septembrie, un ritm ușor mai lent decât în perioada anterioară, dar mult peste media de 0,2% a zonei euro, continuând astfel un trend pozitiv de mai mulți ani, notează Reuters.

De fapt, Fondul Monetar Internațional a clasat recent Spania drept cea mai rapidă economie avansată în creștere, majorându-i prognoza de creștere pentru 2025 la 2,9%, după o expansiune de 3,5% în 2024. Este mult peste media prognozată pentru întregul bloc european, estimată la doar 1,2%.

După o revizuire în sus a creșterii PIB-ului din trimestrul al doilea (0,8%), economiștii estimau în această vară că economia spaniolă va avansa cu 3% în 2025, față de doar 0,6% în Germania, 0,7% în Italia și 0,6% în Franța, potrivit Comisiei Europene.

De la criză la redresare: cum a reușit Spania să se reinventeze

Această creștere solidă a contribuit la reducerea raportului datorie/PIB al Spaniei, care a scăzut de la 119% în 2020 la sub 102% anul trecut. FMI se așteaptă ca acesta să scadă sub pragul de 100% până în 2030.

Este o tendință pe care multe alte state din UE o privesc cu invidie, o diferență uriașă față de începutul anilor 2010, când țara era afectată de prăbușirea pieței imobiliare și de o criză bancară profundă.

Un boom al turismului, utilizarea eficientă a fondurilor europene post-pandemie și accentul pus pe serviciile cu valoare adăugată mare au fost esențiale pentru revenirea economiei.

Un alt factor decisiv este imigrația, gestionată atent și orientată către nevoile pieței muncii – un contrast puternic cu tendința de restricționare observată în alte țări europene.

Imigrația, motor al creșterii economice

Spania este una dintre puținele țări din Europa care continuă să considere imigrația un atu, nu o povară.

Potrivit Institutului Regal Elcano, majoritatea creșterii populației cu 8,2 milioane de persoane între 2000 și 2024 se datorează migrației internaționale nete. Fără acest aport, o țară cu o populație îmbătrânită ca Spania ar fi putut stagna demografic.

Premierul Pedro Sánchez a subliniat recent, într-un interviu pentru The Guardian, că imigrația reprezintă 25% din PIB-ul pe cap de locuitor al Spaniei și 10% din veniturile sistemului de securitate socială, dar doar 1% din cheltuielile publice.

Agenția de rating Fitch arată că imigrația a contribuit la creșterea productivității și la ridicarea potențialului de creștere economică al țării – de la 1,4% la 2,0%.

Efectul benefic se explică prin faptul că fluxurile de imigranți au fost orientate către lucrători calificați și sectoare cu deficit de forță de muncă, iar Spania a beneficiat de un bazin larg de angajați vorbitori de spaniolă din America Latină.

Românii și ceilalți imigranți joacă un rol cheie în sectoare precum construcțiile, serviciile și agricultura — domenii care susțin o mare parte din creșterea PIB-ului spaniol.

Energia verde, o miză pentru viitor

Pe termen lung, un alt avantaj strategic al Spaniei este clima sa favorabilă energiei regenerabile.

Țara și-a propus să atingă neutralitatea carbonului până în 2050, iar potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, investițiile masive în energie solară, eoliană și hidrogen verde vor genera creștere economică, locuri de muncă și inovație.

Spania culege deja roadele acestei tranziții, având printre cele mai mici prețuri angro la electricitate din Europa.

Fiind al doilea cel mai mare producător de automobile de pe continent, Spania a atras investiții majore din partea companiilor Volkswagen, Chery și CATL, după lansarea, în 2020, a unui program de 5 miliarde de euro pentru atragerea producției de vehicule electrice și baterii. Se vehiculează că și gigantul chinez BYD ar putea investi curând.

Totuși, există și dificultăți: în aprilie, Spania a trecut prin cea mai mare pană de curent din Europa din ultimele două decenii. Deși nu s-a dovedit că energia regenerabilă a fost cauza, incidentul a arătat necesitatea modernizării infrastructurii energetice pentru a ține pasul cu tranziția.

Provocările rămase: locuințele scumpe și nemulțumirea socială

În ciuda performanțelor economice, Spania nu a fost ferită de tensiuni interne. Prețurile ridicate ale locuințelor îi exclud pe mulți tineri de pe piață, iar deși rata șomajului a coborât la cel mai scăzut nivel din 2008, aproape 2,5 milioane de oameni nu au încă un loc de muncă.

Guvernul condus de Pedro Sánchez s-a confruntat și cu acuzații de corupție, respinse de oficiali, însă care au alimentat neîncrederea publicului.

Alegerile generale sunt programate pentru 2027, iar sondajele recente indică un avans modest al opoziției de centru-dreapta (PP) față de partidul socialist aflat la guvernare (PSOE).

Lecția Spaniei pentru restul Europei

Ultimul deceniu a demonstrat că Spania a reușit ceea ce multe economii europene încearcă fără succes: să crească productivitatea, să stimuleze imigrația calificată și să transforme energia verde într-un motor economic.

Rămâne de văzut dacă restul Europei va urma același exemplu – sau va continua să privească de la distanță modelul iberic, care a transformat o economie fragilă într-un reper de stabilitate și inovație.

În ultimele luni, relația dintre Pedro Sánchez și Donald Trump a devenit tot mai tensionată, după ce fostul președinte american a criticat public decizia guvernului spaniol de a nu majora bugetul apărării până la 5% din PIB. În timpul și după summitul NATO din iunie, Trump a acuzat Spania că „nu își respectă angajamentele” și a sugerat chiar excluderea țării din Alianță, o declarație care a provocat ample reacții în presa spaniolă.

Cu toate acestea, Sanchez nu s-a lăsat intimidat de președintele american, ba mai mult, și-a arătat fățiș antipatia față de Donald Trump de la începutul noului său mandat. Mai mult, se pare că economia spaniolă a dat o lecție importantă rivalilor.