Eforturile de repatriere au început în urmă cu patru ani, în 2021, într-un „context de incertitudine globală crescută”.
„Prin repatrierea aurului în țară, Banca Națională a Serbiei a urmărit să crească disponibilitatea și securitatea rezervelor de aur în perioade de criză și incertitudine”, a declarat instituția, potrivit Bloomberg.
Rezervele de aur ale Serbiei se ridică la 50,5 tone, iar 5 tone, cumpărate anul trecut, sunt depozitate momentan în Elveția, însă vor fi aduse în țară „cât mai curând posibil”, potrivit guvernatorului Jorgovanka Tabakovic.
Această cantitate de aur valorează aproximativ 6 miliarde de dolari la prețurile actuale ale aurului.
Ponderea regiunii în rezervele de aur păstrate pe plan intern variază de la 86% în Ungaria la aproximativ 25% în Polonia, potrivit datelor compilate de Bloomberg.
Decizia a fost luată după o analiză detaliată a avantajelor și dezavantajelor unui asemenea pas. Potrivit băncii centrale, păstrarea aurului în centrele de piață facilitează vânzarea sau împrumutarea acestuia.
Astfel, Serbia va deveni prima țară din Europa de Est care nu va mai deține lingouri de aur în centrele tradiționale, precum Elveția, Marea Britanie și SUA.
Ritmul acumulării de aur de către băncile centrale globale s-a dublat după înghețarea rezervelor valutare ale Rusiei în 2022. În plus, depozitarea lingourilor de aur pe plan intern le protejează de acest tip de interferență externă.