După un an dezamăgitor la BVB, brokerii cred că revenirea va începe abia la mijlocul lui 2012

După un început de an în trombă, cu creşteri importante în ianuarie şi listarea Fondului Proprietatea, 2011 se prefigura a fi un an de consolidare şi de creştere a rulajelor pentru piaţa de capital din România.

Însă, spre dezamăgirea multora, 2011 a pus capăt unui şir de doi ani de revenire, în care bursa a recuperat doar o parte din scăderea severă înregistrată în timpul crizei din 2008 şi începutul lui 2009.

Piaţa a intrat din aprilie pe o linie descendentă, urmând traiectoria burselor externe, şi s-a întors la nivelurile din ultimul trimestru din 2009, afectată de escaladarea crizei datoriilor suverane ale statelor din zona euro, dar şi ale SUA.

"Nu ar trebui să fim aşa supăraţi pe evoluţia pieţei locale din acest an pentru că situaţia în lume, dar mai ales în regiune a fost mai grea. Austria, ţara ce are o expunere mare în Europa de Est, este de departe cea mai afectată de pierderile pe care le-au suferit acţiunile din cauza crizei datoriei publice", a declarat pentru MEDIAFAX Alexandru Constantinescu, trader la firma de brokeraj Swiss Capital.

Spre exemplu, indicele principal al bursei de la Viena a scăzut cu aproximativ 35% din ianuarie, în timp ce indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni de la BVB, a coborât cu 18%.

Scăderi mai mari decât ale pieţei din România au mai înregistrat bursele din Cehia (-26%), Serbia (-23%), Polonia (-21%) şi Ungaria (-19%). În acelaşi timp, indicele pan-european Stox600 a coborât cu aproape 13%, iar indicele pieţelor emergente din Europa a înregistrat un recul de aproape 19%.

Pe de altă parte, indicele American Dow Jones Industrial Average a avansat cu aproximativ 5%.

Brokerii cred că scăderile vor continua până la mijlocul anului viitor, după care nu exclud intrarea într-o nouă perioadă de recuperare, care să ţină piaţa pe plus până la finalul anului. Revenirea este condiţionată însă de mai mulţi factori, precum soluţionarea crizei datoriilor statelor din zona euro, de menţinerea prudenţei fiscale în România şi a succesului ofertelor prin care statul român vrea să vândă pachete de acţiuni la unele companii.

Şeful departamentului de cercetare pieţe de capital al BCR, Mihai Căruntu, estimează pentru anul viitor chiar un câştig de 10% - 15% pentru indicii bursieri.

Datele fundamentale nu indică, momentan, o recesiune iminentă la nivel global, potrivit traderului de la Swiss Capital. Totuşi, el nu exclude reintrarea unor ţări din zona euro într-o perioadă relativ scurtă de recesiune, care nu va afecta însă sever bursele.

"Dacă ne reamintim, recesiunea din 2008-2009 a fost resimţită puternic pe burse în prima parte, atunci când Lehman Brothers a dat faliment. Scăderile puternice ale PIB-ului în ultimul trimestru din 2008 şi în primul trimestru din 2009 nu au mai avut un impact puternic asupra burselor, pentru că investitorii anticipau datele proaste", a explicat Constantinescu.

Estimând o revenire bruscă precum cea din 2009 o parte dintre investitori s-au reorientat spre plasamentele speculative, pe termen scurt.

În partea a doua a anului unii investitori s-au retras din dorinţa de a-şi conserva banii întrucât volatilitatea ridicată şi tensiunea în creştere marcau majoritatea pieţelor, acestea înregistrând mişcări bruşte chiar în cursul unei şedinţe, ca urmare a deciziilor politice şi ale anunţurilor agenţiilor de rating.

Astfel, rulajul bursei a început să scadă, după ce la începutul anului atingea niveluri comparabile cu cele din 2007, anul de vârf al BVB.

Directorul de tranzacţionare al Intercapital Invest, Mihai Mureşian, spune că prudenţa investitorilor este normală după ce în 2008- 2009 unele acţiuni au înregistrat corecţii de până la 95%.

Deşi listarea Fondului Proprietatea a captat atenţia unor mari jucători străini, aceştia se pare că s-au limitat să cumpere doar această acţiune.

Brokerii cred că o modalitate de a stimula interesul investitorilor străini pentru bursa din România ar putea fi succesul ofertelor de vânzare pe care statul le-a programat la companii precum Petrom, Romgaz, Transelectrica, Transgaz şi Tarom.

Cel mai important eveniment al anului viitor va fi listarea Romgaz, o ofertă de aproximativ 300 milioane euro, susţine analistul BCR.

"Există condiţii să se bucure de succes, chiar dacă Guvernul va mai întârzia câţiva ani în ceea ce priveşte alinierea preţului gazului intern la preţul gazului din Rusia. Romgaz înregistrează sistematic un profit net de peste 100 milioane euro, iar povestea convergenţei va ajuta la vânzarea ofertei", a explicat Căruntu.

Pe de altă parte, el crede că ofertele de la Nuclearelectrica şi Hidroelectrica sunt imposibil de lansat mai devreme de 2013, pentru că profitabilitatea acestor companii este mult sub potenţialul real din cauza practicilor "necomerciale" de vânzare de electricitate.

"Este necesar ca în 2012 Guvernul să arate că poate schimba ceva în practicile comerciale de pe piaţa de electricitate şi cei doi producători de electricitate să înceapă sa vândă progresiv cantităţi tot mai mari pe piaţa centralizată a contractelor bilaterale a OPCOM, la un preţ de piaţă", a continuat analistul.

Reintrarea economiei globale pe o nouă traiectorie descendentă ar putea pune sub semnul întrebării succesul ofertelor de vânzare, dacă reprezentanţii statului nu vor înţelege că trebuie să stabilească un preţ pe care investitorii să îl accepte, spune brokerul de la Intercapital Invest.

"Investitorii vor fi extrem de reţinuţi să investească banii într-un moment în care economia se contractă. Pentru a putea fi finalizate cu success, aceste oferte trebuie adaptate condiţiilor actuale ale pieţei şi să nu existe aşteptări nerealiste, ieşite total din realitatea economică în care suntem", a mai spus Mureşian.

Pentru anul viitor, în scenariul unei reveniri a burselor externe, brokerii mizează pe acţiunile companiilor din sectorul financiar-bancar, estimând că recuperarea va fi la fel de rapidă şi amplă precum scăderile înregistrate.

Totodată, brokerii recomandă titlurile companiilor cu o imagine solidă, cu rezultate bune şi cu perspective de acordare a unor dividende mari în 2012, precum Petrom, Transgaz, Transelectrica sau Azomureş.

"Este posibil să vedem mişcări importante mai ales pe SIF-uri, care au început să atragă atenţia investitorilor după majorarea pragului de deţinere, dar şi pentru dividende, după vânzarea pachetelor la BCR", a comentat brokerul de la Intercapital Invest.

În plus, analistul BCR estimează că acţiunile SIF-urilor pot creşte cu cel mult 20% - 30%, însă crede că este puţin probabil ca discount-urile dintre cotaţiile bursiere şi activele nete ale SIF-urilor să scadă sub 40%.

"Pentru ca discount-urile să se reducă rezonabil sub 50%, SIF-urile trebuie să devină mai credibile ca politică de plasamente, să convingă investitorii că au o politica investiţională realistă. În plus, menţinerea politicii de dividende agresive ce a presupus ca începând cu 2009 să fie distribuite dividende finanţate din vânzări de pachete de acţiuni, în principal titluri BRD, va limita potenţialul de creştere al preţului iar activele vor continua să scadă", a explicat Căruntu.

El crede că acţiunile SIF-urilor vor fi mai atractive pentru investitorii pe termen scurt, în timp ce în cazul titlurilor Fondului Proprietatea jucătorii trebuie să îşi asume un orizont mai lung, de până la doi ani, pentru a înregistra o creştere de peste 20%.

Un prim semnal privind posibila evoluţiei a pieţelor globale ar urma să fie dat investitorilor chiar în ianuarie, când Standard&Poor's (S&P) ar putea anunţa dacă retrogradează ratingurile a 15 ţări din zona euro.

Analistul BCR spune că o posibilă reducere a ratingurilor mai multor ţări din zona euro nu va avea un impact semnificativ pe pieţe, deoarece investitorii deja au anticipat o astfel de situaţie, iar preţurile din prezent reflectă posibile retrogradări.

Şi traderul de la Swiss Capital spune că reducerea unor ratinguri nu va avea un impact semnificativ asupra pieţelor, deşi o astfel de decizie va duce la volatilitate.

"Este posibil să mai avem parte de episoade de volatilitate generată de ştirile ce vor mai apărea în legătură cu evoluţia deficitelor bugetare şi a datoriei publice ale statelor care au suferit un derapaj al acestor agregate şi putem vedea noi reduceri de rating. Însă, după cum a spus şi Mario Draghi, preşedintele BCE, nu trebuie să ne mai bazăm atât de mult pe aceste agenţii", a adăugat Constantinescu.

Agenţia Standard &Poor's atribuie în prezent României un rating din categoria nerecomandată investiţiilor, în timp ce celelalte două mari agenţii Fitch şi Moody's acordă calificative mai bune, care recomandă investiţiile.

Într-un raport recent, Moody's arăta că ratingul României ar putea fi influenţat pozitiv de menţinerea "prudenţei fiscale" pe termen mediu, de accelerarea creşterii economice şi de o mai bună absorbţie a fondurilor UE, însă menţiona că există riscuri semnificative generate de criza datoriilor de stat din zona euro.

Brokerii cred că ratingul României ar putea fi sub presiune dacă Guvernul nu va reuşi să respecte ţintele de consolidare fiscală şi strategia de reforme structurale, sau dacă deficitele externe vor creşte.

"Efectele unei retrogradări se vor vedea atât prin intrarea într-o zonă de corecţii a acţiunilor, cât şi printr-o creştere substanţială a costurilor de finanţare. De asemenea, cel mai probabil, valoarea investiţiilor va scădea substanţial, iar acest lucru va avea efecte nocive asupra economiei", a afirmat brokerul de la Intercapital Invest.

Pe de altă parte, traderul de la Swiss Capital aminteşte că impactul retrogradării ratingului României în categoria "junk" a fost suportat de bursa locală şi de leu în noiembrie 2008, când criza financiară globală îşi atingea apogeul şi deja se prefigura recesiunea în maji multe ţări.

"Suntem deja în categoria «junk», nu cred că mai contează atât de mult dacă ne ducem şi mai jos în această direcţie", a adăugat Constantinescu.

Analistul BCR Mihai Căruntu consideră că economia României poate rămâne pe o creştere rezonabilă dacă creditul neguvernamental va continua să avanseze, chiar şi lent, iar exporturile nu vor înregistra un recul substanţial, ca urmare a contracţiei cererii din zona euro.

"Dacă s-ar materializa măcar parţial obiectivele de atragere de fonduri europene, atunci România ar atrage capitaluri din afară comparabile cu cele dinainte de criză, ceea ce ar ţine în viaţă economia naţională. Apetitul mai redus pentru risc al băncilor şi numărul redus de proiecte viabile de investiţii ce pot fi finanţate prin credit pun presiune pe creditul neguvernamental în condiţiile în care refinanţarea liniilor de credit de la băncile străine ar putea fi mai delicată", a conchis Căruntu.

(Material realizat de Ştefan Musgociu, stefan.musgociu@mediafax.ro)