Europa intră în iarnă cu depozitele de gaze prea goale. România are depozitele la 68%, sub ținta de 84% pentru 1 septembrie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Contractele futures pentru gazul european TTF, reperul pieței continentale, au depășit marți 68 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2023, înainte de a pierde o parte din avans.

Într-un scenariu cu temperaturi scăzute și ofertă limitată, prețurile ar putea ajunge la 90-120 de euro/MWh în această iarnă, estimează Tancrede Fulop, analist senior la Morningstar, citat de CNBC.

Goldman Sachs avertizează, la rândul său, că, dacă exporturile de LNG din Orientul Mijlociu își vor reveni lent și abia pe parcursul lui 2027, prețul european ar putea fi nevoit să urce peste pragul de 100 de euro/MWh pentru ca Europa să poată concura cu Asia și să atragă suficiente cargouri de LNG, în special din Statele Unite.

Prețul gazelor explodează în Europa. Țara care va plăti prima facturile mai mari

AI devine motorul economiei mondiale. FMI vede însă un pericol major la iarnă

Depozitele Europei sunt la numai 63%

Problema imediată este cantitatea de gaz deja acumulată pentru sezonul rece. Depozitele Uniunii Europene sunt pline în proporție de aproximativ 63%, față de circa 76% în aceeași perioadă a anului trecut. În urmă cu doi ani, nivelul era de aproximativ 92%.

Situația a fost provocată de o combinație de factori: vara foarte caldă a crescut consumul de electricitate pentru răcire, producția eoliană a fost redusă în unele perioade, iar mai multe centrale nucleare europene au fost obligate să își reducă producția. Centralele pe gaze au fost astfel solicitate mai mult tocmai în lunile în care gazul este, în mod normal, injectat în depozite.

Peste toate acestea s-a suprapus criza din Strâmtoarea Ormuz. Exporturile Qatarului, care înaintea conflictului furniza aproximativ o cincime din LNG-ul mondial, s-au prăbușit cu 96%. În ultimele șase luni, Qatarul a reușit să exporte doar 18 cargouri de LNG, față de 509 în perioada similară a anului precedent, potrivit datelor citate de Reuters.

Statele Unite au compensat o parte din deficit, însă LNG-ul american este disputat de Europa și Asia. Exporturile americane au atins niveluri record în 2026, fiind cu 23% mai mari în primele șapte luni ale anului față de perioada similară din 2025.

Morningstar estimează că Europa ar putea avea nevoie de aproximativ 64 de miliarde de metri cubi de LNG american dacă oferta din alte surse rămâne redusă, echivalentul a aproximativ 77% din exporturile totale ale SUA. Pentru a atrage un asemenea volum, cumpărătorii europeni ar trebui să ofere prețuri semnificativ mai bune decât cei asiatici.

România: 68% în depozite, față de 82% anul trecut

Nici România nu a reușit să refacă stocurile în ritmul anilor precedenți. Cele mai recente date arată un grad de umplere de aproximativ 68%, peste media UE, dar mult sub nivelurile înregistrate în aceeași perioadă în 2025, de aproximativ 82%, și în 2024, când depozitele erau pline în proporție de circa 90%.

Diferența este cu atât mai importantă cu cât legislația românească stabilește pentru actualul ciclu de înmagazinare o traiectorie de 84% la 1 septembrie și 90% la 1 noiembrie. Astfel, cu doar câteva zile înainte de primul reper, stocurile se află cu aproximativ 16 puncte procentuale sub nivelul prevăzut pentru începutul lunii septembrie.

Ministerul Energiei a cerut deja companiilor să accelereze injecțiile. Secretarul de stat Cristian Bușoi a declarat că, la ultimul „Comandament pe gaz”, operatorilor care au obligații de înmagazinare li s-a recomandat să depășească inclusiv nivelul minim legal.

Autoritățile susțin însă că România dispune de un avantaj important în comparație cu multe state europene: producția internă de gaze. Potrivit lui Bușoi, România are în prezent cea mai mare producție de gaze naturale dintre statele UE, iar poziția ar urma să se consolideze din 2027, odată cu începerea producției în proiectul offshore Neptun Deep.

Prețul gazului din România a trecut deja de 350 de lei/MWh

Tensiunile europene au ajuns deja și pe piața românească. Prețul mediu spot al gazului livrat miercuri pe Bursa Română de Mărfuri a urcat la 352 de lei/MWh, după depășirea pragului de 350 de lei/MWh.

Este cel mai ridicat preț înregistrat în România în această perioadă a anului, cu excepția lui 2022, anul izbucnirii războiului pe scară largă din Ucraina, când cotațiile au trecut temporar de 1.000 de lei/MWh.

Prețurile ridicate fac în același timp mai costisitoare umplerea depozitelor: companiile trebuie să cumpere acum gaz scump pentru a-l păstra până în iarnă, fără garanția că prețul din lunile reci va fi suficient de mare pentru a justifica operațiunea.

Ce înseamnă pentru facturile românilor

Consumatorii casnici din România sunt mai protejați de șocul pieței decât industria. În perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 funcționează un mecanism tranzitoriu prin care producătorii interni trebuie să livreze cantitățile destinate populației și încălzirii acesteia la 110 lei/MWh. Prețul final pentru gospodării este calculat potrivit formulei stabilite de Guvern, care include costul de achiziție, tarifele reglementate, componenta de furnizare, taxele și accizele.

Mecanismul limitează transmiterea imediată a exploziei cotațiilor europene în factura unei gospodării. În schimb, industria și ceilalți consumatori expuși într-o măsură mai mare pieței libere pot resimți mai rapid scumpirea gazului, iar costurile suplimentare se pot transfera ulterior în prețurile bunurilor și serviciilor. Ministerul Energiei a admis că pentru consumatorii industriali vor trebui analizate eventuale măsuri de sprijin compatibile cu regulile europene.

Presiunea asupra sistemului românesc ar putea crește și structural. Ministerul Energiei estimează un consum suplimentar odată cu intrarea în funcțiune a noilor capacități pe gaze de la Mintia, Iernut, Constanța și Arad, precum și prin racordarea unor noi consumatori casnici.

Miza iernii: Ormuz și vremea

Pentru întreaga Europă, două variabile vor decide cât de severă va fi iarna energetică: vremea și revenirea exporturilor de LNG prin Strâmtoarea Ormuz.

Dacă fluxurile din Golf revin într-un ritm semnificativ înaintea sezonului rece și temperaturile rămân moderate, Europa ar putea trece iarna fără o nouă criză. Dacă însă aprovizionarea rămâne limitată și continentul traversează mai multe episoade de ger în ianuarie și februarie, depozitele reduse ar putea declanșa o competiție agresivă pentru LNG, împingând gazul spre sau peste pragul de 100 de euro/MWh.

Riscul apare într-un moment sensibil și din punct de vedere politic: Uniunea Europeană a decis eliminarea treptată a gazelor rusești, iar interdicția totală pentru importurile de LNG din Rusia va intra în vigoare de la începutul lui 2027. Importurile de gaze rusești prin conducte urmează să fie eliminate complet în toamna anului viitor.