EXCLUSIV MEDIAFAX. Cristian Socol: Analiza macroeconomică a Planului de Relansare Economică a României
Partidul Social Democrat a prezentat ieri câteva propuneri de măsuri pentru relansarea economică a României.
Într-o primă analiză pe acest subiect, încerc să răspund la câteva întrebări. De ce are nevoie România de relansare economică? Este de ajuns austeritatea pentru o consolidare fiscal-bugetară de succes? Care sunt principalele obiective ale Programului de Relansare și care este Viziunea din spatele acestuia? S-a reinventat roata prin aceste propuneri sau măsurile sunt deja aplicate cu succes în alte țări UE?
Este adevărat. Datele Eurostat arată că România a avut în trimestrul 2 2025 a doua cea mai mare creștere economică din țările UE. Însă acest lucru nu trebuie să ne liniștească. Ultima estimare a Comisiei Naționale de Prognoză. publicată luni, indică faptul că economia României va crește cu doar 0,6% în acest an, 1,2% în anul 2026, 2,5% în anul 2027 și 2,4% în anul 2028. Vestea bună este că România rămâne pe creștere economică atunci când 11 țări din UE au fost/sunt pe minus în ultimii 3 ani. Vestea proastă este că România produce sub potențialul ei economic, estimat la 3% anual pe termen mediu și 5% pe termen lung. Deci producem mai puțin decât am putea, având în vedere utilizarea factorilor de producție la o capacitate normală.
1. De ce are nevoie România de relansare economică
Tendințele economice nu arată atât de bine, viitorul economic aflat sub impactul austerității arată mai degrabă întuneric decât lumină, pesimism decât optimism. Producția industrială scade atât la noi cât și în UE, locurile de muncă sunt mai puține, șomajul crește. Pe fondul incertitudinii economice și a reducerii încrederii, investițiile private (inclusiv cele străine) încep să scadă, iar declarațiile apocaliptice accentuează acest fenomen.
Programul de Relansare propus este un prim pas pentru restabilirea încrederii. Este un ”ghiont” ce poate fi îmbunătățit, dar care trebuie să aducă speranță, încredere și optimism. Companiile românești (și când spun asta pun egalitate între companiile cu acționariat român ori străin) care produc aici, plătesc taxe și creează locuri de muncă aici, au nevoie să vadă dincolo de întunericul austerității, să vadă un program de dezvoltare. Populația României, la fel.
Chiar dacă este nevoie de consolidare bugetară și pe termen scurt nu există un spațiu fiscal suficient în buget, se consideră consensual că un program de stimulare a PIB, a creșterii economice, este strict necesar. Singura cale de consolidare fiscal-bugetară sănătoasă – măsurată prin reducerea ponderii deficitului bugetar în PIB și a ponderii deficitului bugetar structural în PIB potențial – este acțiunea simultană a politicilor publice asupra reducerii numărătorului (deficitul bugetar) și creșterii numitorului (PIB). Altfel, intrarea în cercul vicios al morții economice cauzat de austeritatea oarbă va acționa din plin. Miza exclusivă pe austeritatea oarbă, tăieri și concedieri ar întoarce România în urmă cu 10 ani din perspectiva convergenței economice reale.
Lecțiile de consolidare fiscal-bugetară din ultimii 20 de ani din țările UE arată că procesul de consolidare fiscal-bugetară poate fi făcut inteligent dacă se mențin și cresc investițiile productive, cum ar fi cele de tip greenfield (investiții noi, de la zero), finanțate din investiții străine, fonduri europene și surse interne, dacă sunt stimulate investițiile private prin facilități punctuale, scheme de ajutor de stat eficiente, garanții pentru capital de lucru și investiții în IMM-uri, subvenții țintite în agricultură etc și dacă nu se taie de la investițiile fizice și în capitalul uman din cercetare inovare dezvoltare, educație si sănătate.
Ținând cont de constrângerile bugetare determinate de planul de consolidare fiscal-bugetară pe următorii 7 ani, programul de politici propus are măsuri cu impact redus în bugetul de stat pe termen scurt și mediu și suficient de atractive pentru capacitarea de fonduri private și fonduri europene, în acord cu prioritățile Uniunii Europene.
2. Ce obiective are Planul de Relansare a Economiei
Țintește să ducă România la o creștere economică de 3% în maximum 3 ani și 5% în maximum 5 ani. Se propune un prim plan de măsuri de relansare economică, bazat pe investiții și mai ales pe stimularea investițiilor de la zero, crearea de locuri de muncă și reducerea decalajelor regionale. Viziunea este simplă – dacă producem mai mult aici, în România, consolidarea bugetară, reducerea deficitului din balanța comercială și menținerea convergenței vor reuși. Dacă nu, nu. Doar cu investiții în producție în industrie, în agricultură, în sănătate, în inovare, toate cu o energie mai ieftină, se poate relansa economia.
Țintele programului pot fi atinse pe termen mediu, prin implementarea combinată a măsurilor din Programul de Relansare și aplicarea reformelor și investițiilor propuse în programul de guvernare (energie, infrastructură, sănătate, agricultură, muncă etc), trecute și angajate în Programul de Guvernare. Obiectivele tactice propuse sunt atingerea unei rate de creștere economică de peste 3% în max 3 ani și 5% în max 5 ani, crearea a peste 120.000 de locuri de muncă în sectoarele definite în programul de relansare (per total, numărul mediu de salariați va ajunge la peste 5,7 milioane în anul 2029), reducerea ponderii deficitului balanței comerciale de la 9,5% din PIB estimat în acest an la sub 8% din PIB în maximum 3 ani și reducerea decalajelor regionale cu 15% față de situația din prezent.
3. Care este Viziunea și de ce nu se reinventează roata prin acest Program de Relansare
Este legitimă preocuparea legată de impactul bugetar al programului. Dacă nu sunt bani în buget, cum se pot implementa măsurile propuse? Răspunsul este simplu – măsurile propuse nu pun presiune pe buget pe termen scurt, impactul bugetar este marginal. Sunt majoritatea măsuri care aduc câștiguri nete la bugetul de stat, sunt bani din fonduri europene și alte surse fără impact bugetar.
De exemplu, la acordarea de credit fiscal, garanții s.a. pentru măsurile de investiții noi (greenfield) există câștiguri nete pe total la buget, deoarece o investiție nouă presupune plata unor impozite si taxe, TVA, accize etc mai mari decât cheltuielile cu stimulii fiscali acordați. Efectul multiplicator este ridicat.
La Programele de garanții pentru IMM-uri (unul dintre cele mai eficiente instrumente anticiclice), impactul pe buget este infim. Datele oficiale publicate de Ministerul Finanțelor arată că, în ultimii 5 ani, rata de default este mai mică de 1% din total alocări iar impactul efectiv pe buget este de maximum 0,08% din PIB anual).
Prin stimularea companiilor de înaltă tehnologie, cercetare dezvoltare inovare etc, România își modernizează industria si economia – poate face tranziția către un model bazat pe inovare și tehnologie, măcar în câteva sectoare în care avem avantaje de competitivitate. Aici efectele de multiplicare sunt ridicate.
Prin acest Program de Relansare Economică nu se reinventează roata. Sunt programe aplicate cu succes în majoritatea țărilor europene. Miza în acest program plus programul de guvernare – partea de investiții – este să se folosească ambele soluții validate istoric ca fiind eficiente pentru scoaterea din criză – investiții publice mai mari și stimuli pentru investițiile private – prin credit fiscal, prin garanții pentru IMM-uri la credite pentru investiții, prin amortizare accelerată a investițiilor în tehnologie și prin facilități la investițiile în tehnologie și inovare de ultimă oră.
Programul propune metoda creditului fiscal mai ales pentru investiții noi și investiții în tehnologie. Stimularea investițiilor noi și a investițiilor în zonele defavorizate economic prin credit fiscal și simplificare birocratică sunt exemple de succes în Polonia, Slovacia, Cehia, Italia (pentru zonele defavorizate Mezzogiorno), Spania, Ungaria și Bulgaria. Amortizarea accelerată și deduceri suplimentare pentru investiții în tehnologie se aplică cu succes în Polonia, Țările de Jos (Olanda), Germania, Austria, Finlanda și altele. Facilități fiscale pentru investiții în cercetare dezvoltare inovare și înaltă tehnologie aplică de ani buni cu bune rezultate Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania, Olanda etc.
Da. România are nevoie de relansare, de speranță, de încredere, de optimism. Este nevoie ca românii să înțeleagă că dincolo de consolidarea bugetară există relansarea economică. Că România va merge înainte. Că economia românească are un potențial ridicat, care trebuie stimulat în mod inteligent. Că dincolo de întunericul austerității există dezvoltare, există convergență către nivelul mediu de dezvoltare din țările UE.
În analiza următoare, voi prezenta în detaliu principalele măsuri și comparația cu măsuri similare aplicate în țările UE.