FMI şi CE: Amânarea accizei la carburanţi, acoperită prin îngheţarea unor cheltuieli

Autorităţile şi echipele de experţi ale FMI şi CE au ajuns la un acord la nivel tehnic după discuţiile privind prima şi a doua evaluare a programului economic, amânarea implementării accizei majorate la carburanţi urmând să fie acoperită prin îngheţarea unor cheltuieli ale statului, potrivit instituţiilor financiare internaţionale.

603 afişări
Imaginea articolului FMI şi CE: Amânarea accizei la carburanţi, acoperită prin îngheţarea unor cheltuieli

FMI şi CE: Amânarea accizei la carburanţi, acoperită prin îngheţarea unor cheltuieli (Imagine: AFP/ Mediafax Foto)

Reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale notează că majoritatea criteriilor pentru finele lunii decembrie a anului trecut au fost îndeplinite, conform unui comunicat publicat marţi de Comisia Europeană.

"S-a ajuns la un acord la nivel tehnic. Programul rămâne, în linii mari, în direcţia cea bună. Majoritatea criteriilor de performanţă stabilite pentru finele lunii decembrie 2013 au fost îndeplinite sau sunt aproape îndeplinite", se arată în declaraţia de la finalul vizitei.

Problema accizei majorate la carburanţi, care a generat tensiuni politice şi a condus la amânarea încheierii primei evaluări a acordului, a fost depăşită pentru moment.

"Amânarea pentru încă o perioadă a implementării accizelor la carburanţi va fi compensată prin îngheţări pe partea de cheltuieli", se spune în comunicatul CE.

Echipele Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene s-au aflat la Bucureşti în perioada 21 ianuarie - 4 februarie pentru discuţii privind prima şi a doua evaluare a programului economic convenit anul trecut.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că acciza de 7 eurocenţi va fi introdusă din aprilie la benzină şi motorină, iar preşedintele Traian Băsescu va semna documentele pentru ca acordul cu FMI să redevină operaţional, deoarece memorandumul nu va include această măsură.

Totodată, primul ministru a precizat că în funcţie de încasările din primele şase luni se vor aplica reduceri de cheltuieli la unele ministere la prima rectificare din acest an.

Instituţiile financiare internaţionale şi guvernul mizează pe o creştere de 2,2% a Produsului Intern Brut în acest an, după un avans de 2,8% în 2013, datorat în principal producţiei industriale şi recoltei bogate, potrivit comunicatului publicat marţi de CE.

Pentru acest an este aşteptată consolidarea cererii interne, pe fondul sprijinului acordat prin politici publice, dar şi ca urmare a unei mai bune absorbţii a fondurilor UE, combinate cu o creştere a încrederii, se spune în comunicat.

Inflaţia va continua să scadă în prima jumătate a acestui an şi va reveni în semestrul al doilea spre partea superioară a intervalului ţintit de BNR, anticipează experţii.

Totodată, deficitul de cont curent ar urma să fie menţinut între 1-1,5% din PIB, "contribuind astfel la poziţia externă puternică a României, care a ajutat ţara să depăşească recentele presiuni din pieţele emergente", notează CE.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar ţintit pentru acest an este de 2,2% din PIB.

Autorităţile intenţionează continuarea ajustării fiscale şi anul viitor, pentru a îndeplini obiectivul bugetar pe termen mediu, al unui deficit structural de 1% din PIB, şi pentru a permite în acelaşi timp noi creşteri ale cofinanţărilor pentru proiecte sprijinite de UE.

Cererea internă ar urma să fie sprijinită şi de "o revenire modestă" a creditării în lei, datorată scăderii dobânzilor în contextul unei politici monetare relaxate, în combinaţie cu programele guvernamentale de garantare, anticipează experţii FMI şi CE.

Echipele instituţiilor financiare internaţionale au remarcat o încetinire a progreselor în ceea ce priveşte reducerea arieratelor companiilor de stat, însă precizează că au fost demarate acţiuni corective, care includ transferuri bugetare şi măsuri de restructurare.

FMI şi CE aşteaptă prezentarea unui plan de acţiune pentru reducerea sustenabilă a arieratelor pe termen mediu.

Discuţiile nu au adus noutăţi în ceea ce priveşte privatizările parţiale ale companiilor de stat prin listarea la bursă, care se desfăşoară conform planului convenit anterior. De asemenea, reforma cadrului de reglementare din energie şi transporturi va continua, ca şi procesul de dereglementare a preţurilor la gaze naturale şi energie electrică, conform cu foile de parcurs convenite, se spune în comunicat.

Totodată, experţii instituţiilor financiare internaţionale au remarcat că sectorul bancar resimte presiuni legate de calitatea activelor, însă dispune în continuare de un capital confortabil, dar şi de lichidităţi şi rezerve de provizionare.

România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

România a încheiat cu succes, în ultimii patru ani, două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici