Georgescu, BNR: A fi de stânga este un anumit mod de a simţi, gândi şi trăi. Nu pot trăi ca altcineva

Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, apreciază că apartenenţa la un curent politico-ideologic nu este uşor de calificat, sau tot timpul doar o opţiune raţională, explicând că a fi de stânga reprezintă un mod de a simţi, de a gândi şi de a trăi, de care personal nu se poate dezice.

420 afişări
Imaginea articolului Georgescu, BNR: A fi de stânga este un anumit mod de a simţi, gândi şi trăi. Nu pot trăi ca altcineva

Florin Georgescu, BNR (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

"Vă mulţumesc că aţi spus că sunt de stânga. Eu nu sunt nici de stânga, nici de dreapta, sunt aşa cum sunt. Pentru că un filosof spunea că a fi un om de stânga sau social democrat este un anumit mod de a simţi, de a gândi şi de a trăi. Deci, dacă simţi, gândeşti şi trăieşti într-un anumit mod aparţii unei anumite zone. Dacă simţi mult, gândeşti mult, acţionezi. Cu pierderi. Dar, fiecare cu valorile cu care l-a înzestrat Dumnezeu, morale şi sociale. Eu dacă aşa simt şi aşa gândesc, cum pot să trăiesc ca altcineva?", a spus Florin Georgescu la ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa, pe care i-a acordat-o Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA).

Alături de mulţumiri adresate dascălilor care l-au îndrumat profesional de-a lungul timpului, Florin Georgescu a ţinut să-şi exprime recunoştiinţa pentru ceea ce a învăţat de la Ion Iliescu, de la fostul premier Nicolae Văcăroiu şi de la fostul premier Adrian Năstase.

În linia caracteristică, Georgescu a apărat politica reformelor graduale promovată de fostul preşedinte Ion Iliescu şi perpetuată de PSD de-a lungul ultimilor 20 de ani, în ciclurile electorale în care acest partid s-a aflat la guvernare.

Prim-viceguvernatorul BNR a argumentat că politica paşilor mărunţi era necesară pentru pacea socială, întrucât o mare parte din populaţie a trăit mult timp sub regimul comunist şi era obişnuită cu securitatea economică, şi nu putea accepta compromisul pierderii securităţii economice în favoarea libertăţilor individuale, aşa cum o fac noile generaţii.

"D-aia a zis cine a zis că ne trebuie 20 de ani. Cred că ne trebuie vreo 35 de ani", a completat Georgescu.

Oficialul BNR a criticat în termeni severi modul în care s-a gândit restituirea proprietăţii, "după 2005", cu aplicarea principiului "restitutio in integrum", care a costat statul român circa 10 miliarde de euro, luaţi din avuţia publică. În aceste condiţii, Georgescu afirmă că statul şi-a diminuat sensibil din patrimoniul care-i susţinea fluxurile ce urmau să fie redistribuite pentru coeziune socială.

De asemenea, el a criticat introducerea cotei unice, arătând că aceasta i-a avantajat doar pe cei cu venituri mari. Georgescu a propus introducerea unei cote diferenţiate de impozitare, chiar o impozitare în două trepte, în care nivelul cel mai înalt să rămână 16%, iar următoarele de 12 sau 14%.

El vede că avantajul unei astfel de impozitări este o mai mare transaparentizare a veniturilor fiecărui individ, întrucât va obliga întreaga populaţie să semneze şi să depună declaraţii fiscale.

Prim-viceguvernatorul BNR a reluat tema companiilor cu pierderi, arătând că anul trecut nu mai puţin de 278.000 de companii au declarat că nu au realizat profit. El a criticat faptul că patronii pot să încarce bilanţurile firmelor cu cheltuieli personale sau cu maşini de zeci de mii sau sute de mii de euro.

"Dacă noi la intern, aici, ne punem reguli slabe, şi în afaceri, când ieşim afară, inclusiv la fotbal, suntem ciuca bătăilor", a adăugat Florin Georgescu.

El a mai menţionat că din 40 de produse industriale pe care România le realiza şi exporta în 1989, doar pentru 8 dintre acestea există în prezent volume de producţie mai mari, pentru 23 sunt scăderi sensibile, iar în cazul a 9 mărfuri producţia a scăzut cu peste 89%.

După absolvirea Academiei de Studii Economice, Facultatea Finanţe-Contabilitate, în 1976, Florin Georgescu a activat până în 1989 în Inspecţia Teritorialã Financiară de Stat Bucureşti, unde a fost şef serviciu şi director general, iar în 1992 este avansat ca secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

La finele anului 1992, Florin Georgescu este numit ministru al Finanţelor Publice în guvernul condus de Nicolae Văcăroiu, poziţie pe care rămâne pe toată durata guvernării PSD, până la alegerile din 1996.

Ulterior intră în Parlamentul României şi conduce pentru două mandate de deputat Comisia de Buget Finanţe Bănci.

În 2004, Florin Georgescu este numit pentru câteva luni preşedinte al Consiliului de Supraveghere al BCR, iar în toamna aceluiaşi an devine prim-viceguvernator al BNR.

În primul mandat al guvernului Ponta, Florin Georgescu acceptă temporar poziţia de prim-vicepremier şi de ministru al Finanţelor Publice, iar odată cu instalarea celui de-al doilea guvern Ponta se întoarce pe poziţia de prim-viceguvernator, de unde era suspendat temporar.

Florin Georgescu are un doctorat în finanţe, circulaţie bănească şi credit, Academia de Studii Economice (1989), iar experienţa educaţională este completată de stagii la Institutul Internaţional pentru Dezvoltarea Managementului, Lausanne, Elveţia august 1991-mai 1992 şi Henry Bloch School of Business and Public Administration – University of Missouri Kansas City, Kansas City, SUA – Stagiu de cercetare ştiinţifică privind managementul financiar-bancar în conditile economiei de piaţă, ca bursier Alexander Hamilton, în programul Fulbright.

El este membru al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma (ARCOR), Bucureşti şi membru fondator şi vicepreşedinte al Societăţii Române de Economie (SOREC).

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici