În România există aproape 116.000 de firme fără niciun angajat, dar care fac afaceri

Marea majoritate a firmelor au sedii în apartamente şi garsoniere, arată analiza citată.

“Potrivit datelor oficiale, analizate de KeysFin, la Ministerul Finantelor erau înregistrate anul trecut 115.965 de firme care au realizat afaceri fără niciun angajat sau care nu şi-au declarat salariaţii, faţă de 116.620 în anul anterior”, arată un comunicat al KeysFin.

Cele mai multe firme activau în domeniul comerţului (37%), urmate de cele din sectorul activităţilor profesionale şi stiintifice (14%), construcţii (8%), industria prelucrătoare (6%) şi activităţi de transport (5%).

“Este vorba în general de SRL-uri, de afaceri de apartament, care activează în domeniul comerţului alimentar, în HORECA, în domeniul vânzării de produse de strictă necesitate, îmbrăcăminte şi încălţăminte, şi magazine tip consignaţie”, spun analiştii de la KeysFin.

Potrivit acestora, cele peste 100.000 de firme fără angajaţi trebuie împărţite în trei clase distincte – unele care funcţionează ca “afaceri la purtător”, o serie de firme care lucrează cu colaboratori externi şi altele care preferă să angajeze la negru.

“Primele sunt firme aşa-numite de buzunar, folosite de oamenii de afaceri pentru a derula diverse tranzacţii. Apar doar în acte însă nu desfăşoară o activitate concretă, fiind construite doar pentru a furniza cadrul legal de tranzacţii. Există un alt contingent de firme, în special din sectorul serviciilor, care preferă să angajeze colaboratori – de la constructori la avocaţi, contabili etc. Restul sunt firme ale căror patroni preferă să angajeze la negru decât să plătească taxe la stat. Acesta este motivul pentru care nu au niciun salariat declarat”, au explicat analiştii citaţi.

Datele statistice KeysFin arată că firmele fără angajaţi au realizat în 2014 afaceri de 38,2 miliarde de lei, care reprezintă 3,6% dintre totalul afacerilor din România, de 1.063 miliarde lei.

Procentul acestora este în scădere cu 0,69% faţă de anul 2013, atunci când business-ul firmelor fără angajaţi a fost de 43,9 miliarde lei.

Analiştii de la KeysFin remarcă faptul că boom-ul afacerilor-fantomă a fost înregistrat, coincindenţă sau nu, în timpul apogeului crizei economice, în 2012, când reprezentau 5,25% din cifra de afaceri la nivel naţional.

În top 10 al firmelor fără angajaţi, cele mai multe sunt din Bucureşti şi activează în sectorul construcţiilor.

Topul este condus de un nume sonor, firma de construcţii Strabag AG Austria, sucursala Bucureşti-România, care anul trecut a realizat afaceri de 240,6 milioane de lei şi un profit net de 17,3 milioane lei, fără niciun angajat declarat.

Pe locurile următoare s-au clasat, în ordinea cifrei de afaceri, Amec Foster Weeler Italiana SRL Corsica – sucursala Ploieşti-România, cu un business de 208,1 milioane lei şi un profit de 9,1 mil.lei, producătorul de energie Verbund Trading Romania SRL, cu afaceri de 105,2 milioane lei şi profit de 2,1 milioane lei, Constructions Industrielles de la Mediterranee - CNIM SA Paris – sucursala Bucureşti – industria prelucrătoare, cu afaceri de 101 milioane lei şi pierderi de 386.000 lei, firma de construcţii Societa Italiana per condotte d'acqua spa Roma – sucursala Cluj, cu un business de 79,3 milioane lei şi un profit de 919.000 lei şi firma specializată în comerţ Vasluianul SRL, cu afaceri de 71,4 milioane lei şi un profit de 85.000 lei.

“Cele mai multe firme prezente în acest top sunt companii contractoare din sectorul construcţiilor, care angajează diverse lucrări şi pe care le cesionează către alte firme specializate în domeniile respective de activitate. Altfel spus avem de-a face cu firme umbrelă, aşa explicându-se şi faptul că nu au declarat angajaţi”, au explicat analiştii KeysFin.

Informaţiile sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.

KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor.