INTERVIU | Bogdan Chiriţoiu: 15% dintre cazurile investigate de Consiliul Concurenţei sunt legate de licitaţiile publice

Preşedintele Consiliului Concurenţei (CC) susţine că aproximativ 10-15% din cazurile aflate în atenţia autorităţii de concurenţă sunt legate de licitaţiile publice, iar cele mai frecvente metode de “câştigare” a contractelor cu statul sunt caietele de sarcini “cu dedicaţie”, însă aceste cazuri intră în atenţia Parchetului şi nu a Consiliului.

Bogdan Chiriţoiu vorbeşte şi despre problemele din Portul Constanţa, dar şi despre monitorul preţului carburanţilor, care ar putea fi lansat în 2018.

Reporter: Se discută despre o iniţiativă legislativă privind majorarea salariilor medicilor. Acest act normativ are nevoie de avizul Consiliului Concurenţei ?

Bogdan Chiriţoiu: Toţi suntem de acord că este necesar, că este foarte bine să crească salariile medicilor. Ativitatea lor este foarte importantă pentru societate, dar pe de altă parte, această carieră nu este suficient de atractivă în România şi mulţi dintre medicii noştri pleacă din ţară. Metoda prin care pot fi majorate salariile medicilor poate fi discutată. Ministerul Finanţelor ne-a cerut, într-adevăr, un punct de vedere privind creşterea tarifului pe caz rezolvat, care se plăteşte din Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate, creştere care s-ar aplica numai spitalelor publice, nu şi celor private. Noi nu am putut să dăm un punct de vedere pentru că avem o investigaţie începută în urmă cu un an, la plângerea spitalelor private, privind o practică similară. Investigaţia o vom termina în următoarele luni şi abia atunci vom putea spune dacă faptul că statul plăteşte mai mult pentru o intervenţie într-un spital public faţă de unul privat reprezintă o distorsionare a pieţei. Înţeleg că măsura a fost avizată de Ministerul Finanţelor şi mă aştept să fie aprobată de Guvern.

Rep: Aţi derulat o investigaţie privind serviciile de pilotaj şi remorcal din portul Constanţa. Aţi dat sancţiuni, dar aţi şi făcut nişte recomandări. Care este stadiul implementării acestora?

BC: Într-adevăr, anul trecut am sancţionat cu amenzi de aproximativ 5 milioane euro, şapte companii active pe pieţele serviciilor de pilotaj şi remorcaj de manevră a navelor maritime: Canal Sea Services SRL, Black Sea Pilots SRL, Maritime Pilot SRL, Black Sea Services SRL, Compania de Remorcare Maritimă Coremar SA, Logistic Remo Services SRL şi Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa (CNAPM). În urma investigaţiei, am constatat că aceste companii au blocat intrarea pe piaţă a altor operatori şi astfel au fost afectată calitatea şi preţul serviciilor oferite. Decizia noastră a fost atacată în instanţă şi va mai dura până când se va da o soluţie. Amenzile noastre, însă, sunt executorii şi, ca urmare, au fost plătite. Între timp, contractele din port au expirat, iar noi nu am fost de acord cu prelungirea contractelor existente. Am recomandat să se liberalizeze accesul pe aceste pieţe în sensul încheierii de contracte cu toţi operatorii autorizaţi, iar, dacă este cazul, poate impune criterii suplimentare, stabilite în urma unor proceduri transparente şi nediscriminatorii. Dacă Administraţia Porturilor Maritime a încheiat déjà contracte care nu ţin cont de recomandările noastre, va fi nevoie ca acestea să fie ajustate.

Rep: Consiliul Concurenţei a sancţionat recent cu peste opt milioane de lei companiile Intrarom SA şi Siveco SA pentru trucarea unei proceduri de achiziţie publică organizată de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) în anul 2008. Cum a decurs investigaţia şi care sunt metodele prin care se “câştigă” licitaţiile publice?

BC: A fost un caz complicat, care a pornit de la o sesizare a Curţii de Conturi, dar am am beneficiat de sprijinul APIA, care ne-a dat acces la calculatoarele instituţiei. Companiile au contestat decizia, ceea era de aşteptat, având în vedere că nu au recunoscut faptele, ceea ce le-ar fi oferit o reducere a amenzii. În instanţă o să mai dureze vreo doi-trei ani, însă, şi în acest caz amenzile se vor plăti. Amenzile noastre sunt executorii, deci se plătesc imediat către Bugetul de stat, pentru ca firmele să nu fie tentate să prelungească procesele, şi astfel, să se amâne plata amenzii. Ca tipuri de trucare a licitaţiilor publice, probabil, cea mai frecventă metodă de trucare este prin caietul de sarcini, însă aici vorbim despre fapte de corupţie şi noi nu asta investigăm. De acest aspect se ocupă Parchetul. Noi verificăm dacă există înţelegeri între companiile participante la licitaţii. Cele mai frecvente tipuri de înţelegeri vizează stabilirea preţurilor cu care se merge în licitaţie. Altă variantă este neintervenţia: nu te bagi peste mine la licitaţia asta şi eu îţi las altă licitaţie. De curând avem o nouă abordare şi anume verificăm consorţiile care, la prima vedere, par legale. Dacă, însă, companiiile componente ar fi avut capacitatea să se concureze, dar preferă să facă un consorţiu este posibil să constituie un cartel, care denaturează concurenţa. Consorţiile pot fi permise dacă nu sunt formate din firme concurente, ci complementare. firme concurente pot forma un consorţiu dacă nu au capacitatea necesară să realizeze singure contractul. Avem, de altfel, un prim caz în domeniul semnalizărilor rutiere. Nu vrem să fim prea restrictivi şi am elaborat şi publicat un ghid pentru companii astfel încât să nu încalce legislaţia.

Rep: Există multe cazuri de trucare a licitaţiilor?

BC: În fiecare an, circa 10-15% din cazurile noastre sunt legate de licitaţiile publice.

Rep: Consiliul Concurentei analizează modul în care va fi creat Fondul Suveran din punct de vedere al concentrărilor economice sau al ajutorului de stat? Care ar putea fi problemele care ar putea apare?

BC: Fondul Suveran este o oportunitate pentru a îmbunătăţi managementul companiilor de stat şi pentru a reduce influenţa pe care o au ministerele de linie în gestionarea lor. În acest fel, vom permite ministerelor să se ocupe de crearea politicilor şi a legislaţiei, de supravegherea aplicării legislaţiei etc. Trebuie, însă, să organizăm Fondul astfel încât să se evite coordonarea comportamentului companiilor din componenţă şi apariţia unor distorsiuni în piaţă. Guvernul a separat partea de transport de cea de producere a energiei, pentru a nu exista riscul unei reintegrări pe verticală, interzise de legislaţia europeană. Ca urmare, Executivul va pune în Fonduri diferite companiile din aceste sectoare. În acelaşi timp, trebuie să fim atenţi la concetrările economice ce ar putea să apară în cazul în care mari companii din acelaşi domeniu s-ar grupa în acelaşi Fond, deoarece există riscul de a distorsiona piaţa. Executivul ne-a solicitat punctul de vedere referitor la înfiinţarea Fondului Suveran şi cautăm în continuare soluţia prin care Fondul să funcţioneze astfel încât să nu apară coordonarea comportamentului comercial al companiilor.

Rep: Câţi vizitatori mai are Monitorul preţurilor şi ce arată statisticile generate de acesta?

BC: Aplicaţia, lansată la sfârşitul lunii noiembrie 2016, a stârnit interes la nivelul Uniunii Europene. Autoritatea de Concurenţă din Austria ne-a solicitat detalii despre proiect.După un an, vom face o evaluare, intenţia noastră fiind de a extinde programul pilot existent, atât din punct de vedere al acoperirii geografice, al gamei de produse incluse în platformă, cât şi din punct de vedere al participanţilor-comercianţi. O primă întâlnire cu toţi comercianţii implicaţi a avut loc după trei luni de la lansarea proiectului, iar reacţiile au fost constructive. Aşa cum ştiţi, toţi comercianţii participă la acest proiect pe baza de voluntariat, iar mecanismul funcţionează bine şi sperăm să colaborăm la fel de bine şi în continuare. Numărul utilizatorilor unici a mai scăzut, dar accesările unice au rămas la un nivel destul de ridicat. Cele mai căutate produse pe platformă sunt uleiul de floarea soarelui, zahărul cristal, ouăle de găină, carnea de porc şi pulpă/kg, apa minerală plată. Momentan, proiectul este accesat pe un site web www.monitorulpreturilor.info, dar vrem să iniţiem şi o aplicaţie pentru telefonul mobil, aplicaţie care poate beneficia de avantajele conferite de aceste dispozitive, cea mai importantă fiind geolocaţia realizată cu ajutorul GPS-ului. Astfel, aplicaţia va putea returna rezultate în funcţie de locul unde se află utilizatorul.

Rep: Legea Concurenţei a fost modificată fiind introdusă obligativitatea lanţurilor de magazine de a transmite Consiliului Concurenţei informaţii referitoare la preţurile practicate, sub rezerva unor sancţiuni. De ce a fost necesară introducerea acestei prevederi? Cât de greu a demarat Monitorul preţurilor din această cauză?

BC: Prin Ordonanţa de Urgenţă care modifică Legea Concurenţei, Consiliul Concurenţei are la dispoziţie şi o prevedere legală prin intermediul căreia poate solicita informaţii relevante referitoare la preţurile de vânzare ale produselor comercializate de retailerii din comerţul modern, fără declanşarea unei proceduri specifice. Însă, probabil, nu sunt toti comercianţii se vor implica prin această prevedere. Suntem recunoscători pentru cooperarea lanţurilor de magazine, dar este binevenită această pârghie legală, în cazul în care colaborarea lor voluntară şchioapătă. Din această cauză, a reticenţei marilor lanţuri de magazine, Monitorul preţurilor a demarat cu întârziere. Sigur, companiile au fost nevoite să ne acorde timpul angajaţilor lor. Aşa cum am spus, aş vrea să extindem acest proiect la nivelul întregii ţări şi să extindem şi gama de produse. Însă, la un moment dat va trebui să ieşim din proiect şi să fie preluat de un partener din societatea civilă. Însă acest lucru se va întâmpla după ce proiectul va fi consolidate.

Rep: Tot în Legea Concurenţei se precizează că toţi cei care se consideră prejudiciaţi de o practică anticoncurenţială vor putea formula cerere privind acordarea de despăgubiri în termen de doi ani de la data la care decizia Consiliului Concurenţei, pe care se întemeiază acţiunea, a rămas definitivă ori a fost menţinută, în tot sau în parte, printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Au început asfel de procese?

BC: Cadrul legal care traspune directiva europeană facilitează genul de acesta de acţiuni în vederea obţinerii despăgubirilor. Odată ce există o decizie a Consiliului confirmată de instanţă nu mai trebuie să mai probezi existenţa faptei. De asemenea, cel care cere despăgubiri are acces la probele strânse de Consiliu în cadrul investigaţiei. Rămâne însă problema legată de stabilirea faptului că persoana respectivă a fost prejudiciată şi care este cuantumul prejudiciului. Am introdus în plus faţă de directiva europeană o prevedere prin care companiile care şi-au despăgubit sau intenţionează să-şi despăgubească victimele vom aplica o reducere a sancţiunii, astfel încât persoanele prejudiciate să nu mai meargă în instanţă pentru a fis despăgubite. Deja am aplicat această prevedere anul trecut, în cazul firmei Otto Gas, activă pe piaţa distribuţiei de gaze naturale în Otopeni. Compania s-a anagajat să despăgubească consumatorii, respectiv să le se restituie tariful încasat suplimentar.

Rep: Ce se mai întâmplă cu monitorul preţurilor carburanţilor? În ce stadiu se află acesta şi când ar putea deveni funcţional?

BC: Am avut discuţii individuale cu fiecare din principalii jucători din segmentul comercializării cu amănuntul a carburanţilor şi toţi şi-au exprimat acordul de principiu de a colabora în acest proiect. În acest moment analizăm posibilele surse de finanţare şi modalităţi de implementare a proiectului, cum ar fi, de exemplu, constituirea unei baze de date cu preţuri la care să aibă acces mai mulţi dezvoltatori de aplicaţii informatice sau dezvoltarea unei aplicaţii proprii a Consiliului Concurenţei. Preconizăm că monitorul preţurilor carburanţilor va fi lansat în 2018.

Re: Referitor la Platforma Avertizorilor de concurenţă, sunt multe persoane care trimit sesizări anonime? Care sunt cele mai “reclamate” domenii?

BC. Din 2015, de la înfiinţare, şi până în prezent au fost înregistrate 202 sesizări anonime pe aceasta Platforma, din care aproximativ 40 anul acesta. Cele mai multe vizează domenii precum : taximetrie, retail, energie electrică, domeniul farmaceutic, imobiliare, licitaţii, concurenta neloială.Analizăm sesizările, unele reprezintă un punct de plecare în realizarea unor analize şi declanşarea investigaţiilor. De altfel după cum ştiţi, anul trecut am şi avand ca obiect un posibil cartel in domeniul turismului, pornind de la informatii primite pe Platforma. De asemenea, unele sesizări nu vizau practici sancţionate de legea concurenţei şi le-am trimis instituţiilor abilitate. Acest instrument, Platforma Averizorilor, există şi la alte autorităţi de concurenţă din UE, inclusiv Comisia Europeana a contractat exact aceeasi platforma anul acesta.Aşa cum ştişi, platforma se adreseaşă persoanelor fizice, in principal, care au cunostinta de eventuale incalcari ale legii concurentei si doresc sa transmita aceasta informatie, dar fara sa isi deconspire identitatea.

Rep: Ce investigaţii se vor mai termina anul acesta?

BC: Avem două investigaţii privind licitaţii truncate. Una se referă la licitaţii organizate de S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş pentru lucrări de construcţii de conducte pentru transportul gazelor naturale, caz în care Informaţiile au fot furnizate de DIICOT. Cea de a doua este pe piaţa producţiei şi comercializării de contoare şi echipamente conexe pentru măsurarea energiei electrice. De asemenea, vom finaliza o investigaţie ce vizează piaţa de asigurari, precum şi trei anchete sectoariale: pentru servicii multiplay – vânzarea de pachete de servicii de telefonie, televiziune prin cablu şi internet; un studiu în sectorul apei, care a demarat la plângerile operatorilor din energie şi unul pe piaţa lemnului, analizându-se echilibrul economic între valorificarea lemnului şi cel de protecţie a mediului. Anchetele sectoriale reprezintă o componentă importantă a activităţii noastre, fiind un instrument prin intermediull căruia putem face recomandări pentru îmbunătăţirea legislaţiei şi pentru o mai buna funcţionare a pieţei

Citeşte şi: Ministrul Energiei: ANRE nu a prezentat la timp analiza privind evoluţia preţului energiei

Citeşte şi: Dorin Oancea, editorialist MEDIAFAX: Negociem, sau rămânem fără arme şi cu banii luaţi?

Citeşte şi: Metrorex: Staţia Berceni se închide în perioada 12-15 august pentru modernizarea sistemului de control acces