Isărescu: Sistemul bancar românesc este mai puţin expus riscurilor decât media europenă

Isărescu a participat la lansarea Raportului asupra stabilităţii financiare. Un argument în favoareaa poziţiei României este faptul că nu au fost utilizate fonduri publice pentru salvarea băncilor.

Rezolvarea problemelor creditelor neperformante în România a fost o evoluţie pozitivă, a mai spus Mugur Isărescu, adăugând că ”stăm acum chiar mai bine decât media europeană”.

Pe de altă parte, Isărescu a evidenţiat gradul scăzut de intemediere financiară din România, categorie la care România se află pe ultima poziţie din UE. „Nu avem nevoie de dezvoltare, nu avem nevoie de bani, întreprinderile româneşti nu au nevoie de credit bancar?”, a înrebat retoric Isărescu, care a spus că la acest capitol România se situeaă sub Bulgaria.

Guvernatorul spune că a avut în acest sens o discuţie şi cu Banca Mondială. ”O explicaţie este că o bună parte din economie se finanţează direct din exterior”, a spus el. ”Să privim cu atenţie datoria externă a României. Datoria privată este foarte mare. O parte din datoria privată este rezultată din faptul că mulţi nu se împrumută din interior, iar în statistică cele din exterior apar în datoria externă”.

În context, guvernatorul a evidenţiat şi faptul că o bună parte din firmele româneşti sunt subcapitalizate sau chiar cu capitaluri negative. „Dacă un bancher dă un credit unei societăţi cu capital negativ, nu e chiar penal, dar nici departe. Adică dă nişte bani cuiva care ştie de la început că nu are cum să-i dea înapoi”, a spus Mugur Isărescu.

Conform lui Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de stabilitate financiară din BNR, contextul macro-financiar local este afecctat de un nivel ridicat al incertitudinii globale şi de tensionarea echilibrelor economice pe plan intern. Astfel, un risc economic sever este indus de contextul crizei energetice şi al războiului din Ucraina.

Un risc sistemic ridicat este deteriorarea echilibrelor macroeconomicee interne, inclusiv ca urmare a evoluţiilor geopolitice. Un alt risc ridicat îl reprezintă înârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În ultimul rând, un risc sistemic moderat îl reprezintă riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

Alte vulnerabilităţi structurale la adresaa satbilităţii finacniar bancare sunt disciplina scăzută la plată în economie şi vulnerabilităţile din bilanţul firmelor, alături de problema demografică şi de schimbările climatice.