Isărescu: Timpurile bune nu durează la nesfârşit, vai de politicienii care trebuie să facă corecţii

Politicienii trebuie să înţeleagă că perioadele de avânt economic nu durează la nesfârşit, iar unii dintre ei vor plăti costurile ajustărilor necesare, mai ales dacă societatea şi chiar clasa politică nu-şi va însuşi noţiunile de creştere economică sustenabilă, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu

3565 afișări
Imaginea articolului Isărescu: Timpurile bune nu durează la nesfârşit, vai de politicienii care trebuie să facă corecţii

Mugur Isărescu (Imagine: Alin Matei/Mediafax Foto)

"Există o lecţie pentru politicieni: timpurile bune nu durează la nesfârşit şi există şi perioade de corecţii, şi vai de ăia care trebuie să facă corecţiile", a spus Isărescu.

Declaraţia a fost făcută la lansarea cărţii "Cum a trecut Europa Emergentă prin criza din 2008/2009", editată de Bas B. Bakker, şeful diviziei regionale Europa Emergentă de la Fondul Monetar Internaţional, şi Christoph Klingen, adjunctul aceleaşi divizii.

Guvernatorul BNR crede că în societatea românească este nevoie de crearea unui curent de opinie în care şi publicul şi politicienii, care-şi extrag seva din anticipaţiile publicului, să înţeleagă ce înseamnă creştere economică sustenabilă.

"O altă lecţie a cărţii este că trebuie să rezişti tentaţiilor de a creşte salariile. Este forte greu. Ar trebui să nu te mai numeşti politician, să ai bani din plin şi să nu-i dai pentru voturi", a spus Isărescu cu o tentă ironică.

Pe de altă parte, şeful băncii centrale spune că pentru politicieni ar putea fi chiar mai greu să tempereze o creştere accelerată decât să ia măsuri de prevenire sau reducere a efectelor crizei, întrucât populaţia nu acceptă să-i limitezi posibilitatea de trăi mai bine într-un timp mai scurt.

Isărescu a trecut în revistă cauzele declanşării crizei în Europa Centrală şi de Est menţionate în cartea economiştilor FMI şi pe care le împărtăşeşte aproape integral, apreciind chiar că o astfel de lucrare, scrisă de analişti independenţi, ar putea închide discuţiile interne privind diferite scenarii de acţiune pre şi din timpul declanşării turbulenţelor în regiune.

"Aceste cauze presupun că au fost şi identificate şi prezentate corect în multe dezbateri din România. Dar nu am reuşit să convergem şi chiar să convingem societatea. De multe ori nu este suficient să ştii şi să descoperi, ci şi să poţi", a spus Isărescu, referindu-se la faptul că BNR a încercat înainte de 2007 să nu liberalizeze total contul de capital, însă cererea a fost respinsă de oficialii de la Bruxelles.

În mare, guvernatorul BNR a citat cauzele pe care le-a mai invocat pe rând în ultimii ani, respectiv un aflux abundent de capital, în bună parte speculativ, o explozie a creditului, mai ales a celui în valută, creşterea nesustenabilă a salariilor din sectorul public şi extinderea apartului de stat.

"Prima temă importantă este cea subliniată, că în cazul tuturor ţărilor din ECE cauzele sunt foarte apropiate, poate similare: o creştere economică dezechilibrată, nesustenabilă, bazată pe consum şi dorinţa de catching up. Obiective fireşti ale Europei Centrale şi de Est de a se integra mai rapid, dar creşterea de consum a fost exagerată în toate ţările, iar prin această stimulare excesivă a consumului (...) Cu greu puteai să convingi pe cineva prin 2005-2006 că dacă ai un deficit de cont curent prea mare o să ai o problemă. Paradigma era că sunt deficite interne, acolo între voi, se vor corecta cumva în timp. Totuşi trebuie făcută diferenţa dintre o corecţie normală şi una de criză", a continuat Isărescu.

Spre deosebire de aurtorii cărţii, Isărescu s-a declarat împotriva ideii de "miopism a investitorilor", considerând că aceştia sunt prin definiţie prociclici şi nu pot fi criticaţi pentru acest comportament, fiind unul natural. De altfel, ideea este în concordanţă cu poziţia guvernatorului BNR, care vede că rolul anticiclic trebuie jucat de guverne şi bănci centrale.

"Un investitor privat nu poate să facă altceva decât să vadă profitabilitatea. Noi nu putem să-i acuzăm că sunt prociclici. Ei sunt prociclici. Ar fi exagerat să acuz băncile că sunt prociclice, e în ADN-ul lor. N-aş vorbi de miopia investitorilor privaţi. Aş vorbi de miopia instituţiilor financiare internaţionale, a guvernelor şi a băncilor centrale", a explicat Isărescu.

Şeful BNR a punctat câteva din scăpările băncii centrale, printre care o slabă analiză a investiţiilor străine şi o reacţie târzie la comportamentul băncilor cu capital străin aflate în lupta pentru cotă de piaţă.

"Am avut o finanţare excesivă din investiţii directe, dar cu o statistică precară a investiţiilor străine. Am băgat cu toţii acolo, la grămadă, şi investiţii directe în tradeables şi non- tradeables, iar la tradeables am pus şi cumpărările de pământ. În cazul României am avut probleme mari pentru că am avut impresia că avem investiţii enorme. Şi multe s-au dus într-o bulă speculativă", a continuat Isărescu.

De asemenea, el vede că BNR a demonstrat "o bunăvoinţă beningnă" faţă de băncile cu capital străin, uitând că acestea au o guvernanţă proprie şi bătălia pentru cote de piaţă poate duce la ritmuri periculoase.

"Vă mai amintitţi atunci când am adunat cotele de piaţă ţintite de bănci şi am ajuns la peste 200%? Când transmiţi managerilor locali asemenea mesaje trebuie să ciuleşti urechile. Noi la BNR le-am ciulit, dar le-am ciulit cam târziu. Şi am văzut mult timp doar partea bună", a apreciat Isărescu.

El a amintit că, de regulă, creditul în valută scapă de pârghile clasice ale politicii monetare, iar întărirea politicii monetare duce' în mod paradoxal, la creşterea creditului în valută şi la restrângerea părţii de creditare care este mai puţin riscantă.

"Eu cred că toate cauzele menţionate în lucrare sunt nu doar corecte, ci foarte bine explicate. Fluxurile de capital au fost stimulate de mediul extern, unde lumea era inundată de fonduri ieftine, cu politici monetare şi fiscale generoase", a mai spus Isărescu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici