Isărescu: Trebuie să dezbatem public care va fi traiectoria datoriei publice pentru a fi sustenabilă

Sustenabilitatea datoriei publice a României, din perspectiva macrostabilităţii, este o componentă esenţială a creşterii economice de durată, astfel că trebuie dezbătut asupra traiectoriei datoriei publice în următorii ani pentru a nu ajunge în situaţia Greciei, potrivit guvernatorului BNR.

954 afişări
Imaginea articolului Isărescu: Trebuie să dezbatem public care va fi traiectoria datoriei publice pentru a fi sustenabilă

Isărescu: Trebuie să dezbatem public care va fi traiectoria datoriei publice pentru a fi sustenabilă

"Nu trebuie să repet experienţa Greciei. Clipul acesta pe care l-am auzit la o televiziune - «eram bogaţi şi ne-am trezit într-o dimineaţă săraci» - reflectă o realitate: creştere economică nesustenabilă, o insistenţă pe dezvoltare fără să te uiţi la banii pe care îi iei cu împrumut, la îndatorare şi fără să gândeşti cu mare atenţie că, la un moment dat, trebuie să dai banii aceştia înapoi. Ei sunt bani împrumutaţi, nu sunt donaţi, nu sunt cadou. În momentul când trebuie să dai banii înapoi este dramatic, nu numai pentru o ţară, dar şi pentru orice persoană, familie", a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra stabilităţii financiare 2015, ajuns la a zecea ediţie.

Raportul tratează, pe această temă, sustenabilitatea datoriei publice a României din perspectiva stabilităţii macroeconomice.

"Bineînţeles că prezumţia este că stabilitatea macroecnomică este un bun public şi trebuie să avem grijă de ea, asigură această dezvoltare de durată a României. Nu putem să ne stabilim un obiectiv, vrem creştere economică de 7%, toată lumea vrea. Important este dacă a vrea înseamnă şi a putea. Altfel, se lansează în dezbare publică o suită de dorinţe care nu au acoperire în realitate. Cine n-ar vrea să avem creştere economică de 7% sau de 5%? Dar important e sa fie de durată. De aceea, creşterea economică susţinută de păstrarea macrostabilităţii este repetată aproape obsesiv în acest raport", a punctat Isărescu.

El a precizat că banca centrală a decis să lanseze în dezbatere publică problema traiectoriei datoriei publice în următorii ani pentru a evita situaţia din perioada crizei, în care aceasta s-a dublat, dar şi după ce au existat numeroase confuzii în idei exprimate pe tema datoriei publice, privind legătura sa cu mărimea deficitului sau cu obiectivul pe termen mediu (MTO – medium term objective).

"Să evităm momente cum au fost aceşti patru ani în care datoria publică s-a dublat, pentru că am intrat într-o perioadă de criză, cu politici fiscale prociclice, cu explozie a creditului privat, el fiind prin definiţia lui prociclic, ca orice mecanism de piaţă. (...) Politicile macroeconomice trebuie să fie anticiclice pentru a contracara caracterul prociclic al pieţelor", a subliniat şeful băncii centrale.

El apreciază că dezbaterea publică va cuprinde, mai devreme sau mai târziu, şi clasa politică, fiind vorba de viitorul României, de o integrare sustenabilă, serioasă, de durată în Uniunea Europeană şi de apropierea sănătoasă de nivelurile de trai din UE.

"Adică dezbaterea să ducă la acea situaţie în care despre România să nu se facă un clip publicitar cu formula pe care o auzim în prezent despre Grecia „eram bogaţi şi într-o dimineaţă ne-am trezit săraci", că au venit la plată, sub formă de avalanşă, toate datoriile publice şi private pe care le-am contractat", a adăugat guvernatorul.

Raportul relevă că, în prezent, datoria publică a României este sustenabilă. Potrivit metodologiei naţionale, datoria publică brută se situa, la finele lunii martie, la 40,5% din PIB, iar datoria netă la 33,8%.

Creşterea în continuare a ponderii datoriei publice în PIB poate deveni însă periculoasă, contraproductivă şi poate conduce la situaţii extrem de dificile.

"S-a întâmplat în perioada de criză, nu numai din creşterea gradului de îndatorare, ci datorită căderii PIB-ului, aceasta este evoluţia ciclică a unei economii. Dar s-a întâmplat şi pentru că în asemenea perioade scad şi veniturile, trebuie să te pregăteşti pentru asemenea perioade. Dacă eşti în perioada ciclului în care cresc veniturile, pentru că ai creştere economică de 3-4%, apoi sa te gândeşti ca exact atunci să creşti deficitul public, însemnă că nu eşti prudent şi, pe undeva, că ai o ipoteză total nerealistă, că economia va creşte tot timpul", a mai spus Isărescu.

Un alt mesaj care se desprinde din raport este că respectarea şi în anii următori a MTO va asigura menţinerea unui deficit anual din PIB, creşterea moderată de la un an la altul a datoriei publice totale care să permită stimularea economiei naţionale şi, concomitent, reducerea treptată a ponderii datoriei publice în PIB, eliberând resursele necesare pentru dezvoltarea eocnomiei.

Totodată, guvernatorul a dorit să lămurească două confuzii pe care le-a auzit în această vară, prima că "MTO este o cifră aruncată acolo de cineva, ba mai mult a pus-o cu o asemenea răutate că nu ne lasă să ne dezvoltăm, că e un fel de conspiraţie", iar a doua că România nu se poate îndatora.

"Chiar cu un MTO de 1%, România se poate îndatora şi datoria publică creşte fizic, iei mai mulţi bani şi-i introduci în economie. Dar dacă e 1% şi creşterea economică este 3%, ponderea datoriei scade, deci pe de o parte readuci datoria publică pe o traiectorie descendentă pentru a te pregăti de viitoarea recesiune, care apare inevitabil, iar în al doilea rând te gândeşti ce faci cu acel deficit de 1%, finanţezi în continuare consum, cheltuieli sociale sau începi să te gândeşti a la long, ca el să-ţi echilibreze capitolele bugetare pe toate părţile. Uşor de spus, greu de făcut, pentru că ai probleme cu forţa de muncă, cu pensionarii, cu asistaţii sociali, dar acel 1% să-l duci spre dezvoltare, să fie pentru investiţii. Dacă atingi aceste două obiective concomitent şi toate se ascund sub o cifră numită MTO, aş putea spune că acel MTO nu este o cifră aruncată în van, ci se calculează extrem de precis şi că este un optim al deficitului pe termen lung", a explicat Isărescu.

De asemenea, pentru micşorarea decalajelor dintre România şi alte state europene şi pentru apropierea de nivelul acestora de dezvoltare, procesul nu se poate face "peste noapte", ci este unul de relativă durată şi trebuie făcut sistematic.

Această apropiere trebuie să fie "cvasipermanentă", întrucât una rapidă urmată de o cădere nu foloseşte nimănui.

"Cuvântul sustenabil are o încărcătură, un conţinut pe care şi românii trebuie să-l înţeleagă. Este un proces pe generaţii, o asemenea integrare şi apropiere a nivelului de dezvoltare se întâmplă pe parcursul a mai multor ani şi foarte importantă este creşterea economică a Romaniei superioară mediei europene să fie a la long; De aceea vorbim şi despre PIB-ul potenţial, cât poate să crească economia pentru ca această creştere să fie de durată", a mai comentat şeful BNR.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici