Ministrul de Finanţe: 2023 va fi un an dificil, marcat în continuare de puseul inflaţionist

În mesajul transmis pe Facebook, ministrul vorbeşte despre anul care se încheie şi pe care îl caracterizează drept „cel mai complicat an din perspectivă economică de după cel de-al doilea război mondial”. El le mulţumeşte românilor pentru „solidaritate, încredere şi înţelegere” şi vorbeşte reuşitele importante, în viziunea sa.

Câciu susţine că România este unul dintre cei mai importanţi furnizori de securitate regională şi europeană şi că ţara are stabilitate politică, cea mai stabilă economie din regiune şi un parteneriat solid guvern-mediul social şi economic.

În ceea ce priveşte anul 2023, acesta se construieşte pe aceleaşi elemente de susţinere, încredere, solidaritate, echilibru şi stabilitate, susţine ministrul de Finanţe.

„Un an dificil, marcat în continuare de puseul inflaţionist (chiar dacă inflaţia va intra într-o zonă de temperare şi chiar reducere - dar pentru asta este nevoie în continuare de o luptă continuă care se va manifesta pe întregul an 2023), complicat din punct de vedere economic şi marcat de încetiniri vizibile ale economiilor puternice care vor afecta inclusiv economiile emergente precum a României, un an în care diferenţa va fi făcută de folosirea la maxim a instrumentelor de politică publică direcţionate pe trei paliere: reforme, investiţii şi susţinere a categoriilor vulnerabile”, a scris Adrian Câciu.

Acesta a explicat că „efortul guvernamental stabilit prin măsurile de politică fiscal-bugetară va depăşi 14,7% din PIB (228 miliarde lei), din care creditul fiscal (canalul indirect) reprezintă 4,9% din PIB, iar măsurile pentru economie şi protejarea categoriilor vulnerabile însumează 9,8% din PIB.”

De asemenea, ministrul a scris despre priorităţile din 2023.

„Va fi un al investiţiilor, cu un program curajos de 7,2% din PIB (112 miliarde lei) şi al programelor guvernamentale destinate economiei. Trebuie să investim masiv în firmele româneşti pentru ca economia noastră să fie una centrată pe producţia de bunuri cu valoare adăugată mare! Este esenţial să reducem dependenţa de lanţurile de aprovizionare globale şi regionale! Doar dacă punem în prim-plan productivismul economic, mizând accelerat pe producţia internă, putem spera ca România viitorului să nu mai fie bazată pe o economie de consum. Avem nevoie de reforme susţinute în educaţie, sănătate, economie şi administraţie, trebuie redusă sărăcia sub toate formele sale iar accentul trebuie pus pe cel mai important element de capital al unei naţiuni: CAPITALUL UMAN. Avem în continuare de avansat cu o serie de reforme, printre care: reforma sistemului de asigurări sociale, de rezolvat inegalităţile salariale, de crescut competitivitatea şi revigorat exporturile, de contracarat creşterea inflaţiei, şi multe altele. Şi cred că cel mai important, pe termen scurt, având în vedere contextul, trebuie să gândim şi să acţionăm pentru protejarea categoriilor vulnerabile”, a precizat ministrul de Finanţe în mesajul de Anul Nou.

În viziunea acestuia, măsurile au rolul de a compensa inflaţia, de a proteja locurile de muncă şi de a ajuta companiile româneşti.