Pe 29 iulie 1958, într-o zi de marți, președintele american Dwight D. Eisenhower a semnat legea care dădea naștere unei agenții civile cu o misiune în două cuvinte: „explorarea spațiului”. În acest fel a luat ființă NASA – Administrația Națională pentru Aeronautică și Spațiu, instituția care avea să transforme știința în poveste mondială și visul cosmic într-un ideal colectiv.
Puține centre de cercetare au reușit să transforme întrebările în traiectorii, iar traiectoriile în pași pe suprafața Lunii. NASA a făcut-o în mai puțin de un deceniu. În 1969, când Neil Armstrong rostea „un pas mic pentru un om, un salt uriaș pentru omenire”, pășind pe satelitul natural al planetei noastre, omenirea a privit acel pas ca pe o victorie a tuturor, nu doar a unei națiuni.
Dar NASA nu s-a oprit la Lună. În 1977, a trimis către marginile sistemului solar doi mesageri creați de om – Voyager 1 și 2, care călătoresc și astăzi în spațiul interstelar, purtând cu ele amprenta umanității. Cele două sonde transportă fiecare un disc aurit, pe care sunt înregistrate, ca într-o capsulă a timpului, 115 imagini, sunete din natură, saluturi în 55 de limbi și selecții muzicale diverse, proiectate să comunice esența vieții pe Pământ către orice civilizație avansată care ar putea găsi vreodată sonda.
Ele au furnizat informații esențiale despre sistemele planetare, precum inelele lui Jupiter și activitatea vulcanică de pe satelitul său, Io. Sondele folosesc stelele pentru a-și menține orientarea și vor mai călători încă 20.000 de ani până vor ieși definitiv din influența gravitațională a sistemului solar. „Mesajul Voyager este purtat de un disc fonografic – un disc de cupru placat cu aur, de 12 inch, care conține sunete și imagini alese pentru a ilustra diversitatea vieții și culturii de pe Pământ”, potrivit NASA.
În 1990, NASA a lansat telescopul Hubble, care a transformat decisiv înțelegerea universului și a condus la descoperiri precum expansiunea accelerată a cosmosului. Fizicenii și-au depășit propriile limite în 2021, odată cu lansarea telescopului James Webb, capabil să capteze lumina din primele galaxii formate după Big Bang, privind înapoi în timp pentru noi: „James Webb dezvăluie colțuri ale universului nevăzute până acum, galaxii formate la doar câteva sute de milioane de ani după Big Bang”.
Împreună cu alte națiuni, NASA a construit Stația Spațială Internațională, aflată pe orbită din anul 2000, cel mai mare laborator spațial construit vreodată. Cercetătorii NASA au condus cercetări medicale, biologice și tehnologice în microgravitație, contribuind inclusiv la dezvoltarea tratamentelor pentru cancer și osteoporoză.
În primii 50 de ani, NASA și-a extins prezența în sistemul solar prin misiuni către toate planetele, inclusiv Pluto, prin New Horizons în 2015. Acest drum spectaculos a fost presărat cu multe alte misiuni emblematice: lansarea primului satelit american Explorer 1, zborurile Mercury și Gemini care au pregătit aselenizarea, programul Apollo și, recent, misiunile robotice pe Marte.
Tehnologiile dezvoltate de NASA au avut aplicații neașteptate: de la spume cu memorie pentru saltele, la senzori pentru siguranța alimentară și sisteme de filtrare a apei. Peste 2.000 de invenții NASA au fost transferate în industrie prin programul NASA Spinoff.
În prezent, NASA explorează planeta Marte cu ajutorul roverului Perseverance și al elicopterului Ingenuity, primul vehicul care a zburat pe o altă planetă, misiuni care pavează drumul pentru prima misiune umană pe Marte, estimată pentru anii 2030.
Potrivit americaspace.com, NASA se pregătește să lanseze Artemis II în aprilie 2026 – primul zbor cu echipaj spre Lună din cadrul programului Artemis, iar Artemis III, cu obiectivul aselenizării, este planificată pentru mijlocul anului 2027.
Și poate că adevărata cucerire adusă de NASA nu este Marte sau o exoplanetă aflată la 100 de ani-lumină, ci faptul că, în plin haos, omenirea nu și-a pierdut, ba chiar își adâncește dorința de cunoaștere. Iar NASA ține vie această sete: „Mergem pe Lună nu ca destinație finală, ci ca rampă de lansare spre Marte”, declara Bill Nelson, administratorul agenției spațiale.