Patru companii şi-au anunţat participarea la programul de maşini de luptă a infanteriei

Trei dintre companii (General Land Dynamics, Hanwha Aerospace şi Rheinmetall) au venit cu vehiculele la expoziţie, mai precis ASCOD, Redback şi Lynx KF41, iar BAE Systems, care va intra în competiţie cu două vehicule (CV90 şi AMPV/Armored Multi-Purpose Vehicle), a adus un simulator pentru CV90. Monitorul Apărării şi Securităţii a stat de vorbă cu reprezentanţii celor patru companii pentru a afla care sunt detaliile tehnice şi propunerile de cooperare cu care acestea cred că vor câştiga licitaţia, odată ce aceasta va fi lansată.

Programul de înzestrare „Maşina de luptă a infanteriei, pe şenile - MLI” constă în achiziţia a 298 de MLI, în varianta de bază şi derivate, inclusiv stocul strategic şi operativ. MLI va intra în dotarea structurilor de infanterie mecanizată din cadrul Forţelor Terestre. Valoarea totală a programului de înzestrare este estimată la 2,99 miliarde de euro.

Programul de înzestrare, cu plăţile aferente, se va desfăşura în două etape. În etapa I, se are în vedere achiziţia a 246 de complete MLI, inclusiv simulatoarele de instrucţie şi suportul logistic iniţial. Etapa urma să fie iniţiată în anul 2023 şi să se deruleze pentru o perioadă de 9 ani, până în anul 2031. Valoarea estimată a contractelor de achiziţie din etapa I este de 2,545 mld. euro.

Pentru etapa a II-a este avută în vedere achiziţia a 52 de complete MLI pentru stocul strategic şi operativ, cu iniţiere după anul 2031. Valoarea estimată a contractelor de achiziţie din această etapă este de 450 milioane euro.

Armata României a luat decizia să doteze trei brigăzi cu maşini de luptă a infanteriei, o mişcare importantă, ţinând cont că, în acest moment, doar Brigada 282 Mecanizată, cu sediul la Focşani, este dotată cu mai vechiul MLI Jderul. Acesta a fost construit sub licenţă după blindatele sovietice, dar a fost modernizat cu un tun 25 mm Oerlikon şi rachete Spike.

Patru companii mari vor să intre în competiţie

Acest program va da startul celei mai mari competiţii din istoria înzestrării Armatei Române, însă nu pentru valoarea contractului, ci pentru prestigiul companiilor care şi-au anunţat deja participarea la licitaţia care va fi lansată de MApN. Pentru că licitaţia încă nu a fost lansată, iar detaliile tehnice cerute de minister nu se ştiu, reprezentanţii companiilor, cu care am stat de vorbă, au accentuat în special disponibilitatea lor de a coopera cu industria românească de apărare, unele dintre acestea având deja o prezenţă semnificativă în România.

GDELS: Vehiculul nostru este unul european, folosit de NATO. (...) Este diferit când vehiculele vin din alte zone ale globului

Una dintre companiile care şi-au anunţat, încă de anul trecut, intenţia de a participa la această competiţie este General Land Dynamics, care produce şi Piranha 5 şi care vrea să concureze în programul pentru MLI cu vehiculul ASCOD.

ASCOD-ul poate fi înarmat cu aceeaşi turelă cu tun de 30 de mm produsă complet în România de către Elbit şi pe care o regăsim pe Piranha 5, transportorul blindat 8x8 pe care GDELS, în joint venture cu Uzina Mecanică Bucureşti (UMB), îl construieşte la Bucureşti. Ca un element de „culoare”, turela de pe ASCOD vine şi cu lansatoare integrate de rachete ghidate antitanc Spike, aceleaşi rachete folosite şi de Armata Română.

I-am întrebat, la BSDA, pe reprezentanţii companiei care sunt detaliile tehnice ale produsului lor şi cum vor arăta posibilităţile de cooperare cu industria românească.

„Credem că acum este de interes pentru client să prezentăm o <<familie de vehicule>>, nu un singur vehicul de infanterie, adică un vehicul bazat pe o platformă comună. Este un concept dovedit. Am oferit această <<familie de vehicule >> Marii Britanii, diverse variante, Filipinelor, varianta uşoară, şi livrăm acest vehicul şi Spaniei, Forţelor Armate, care vor înlocui întreaga flotă de M113. Deci, este un concept dovedit. Cred că un punct important pentru Ministerul Apărării este că putem să asigurăm operaţionalizarea ASCOD-ului pentru o perioadă de 20-30 de ani. Putem să facem asta. Suntem vechi pe piaţă. Vehiculele noastre au fost în serviciul Spaniei peste 20 de ani. Avem un concept dovedit şi avem multe lecţii învăţate şi România poate beneficia de acest lucru. Un alt aspect este operaţionalizarea într-un mediu NATO. Avem clienţi din cadrul NATO, avem ASCOD-ul Forţelor Armate Spaniole dislocat în Letonia, în cadrul prezenţei înaintate a Grupului de Luptă NATO şi, acum, o să livrăm vehiculele şi Filipinelor. Deci, putem acoperi aceste aşteptări de folosire a vehiculelor în diferite medii. Dacă te uiti la aspectul comun, clientul se va uita, din punct de vedere operaţional, la sistemul comun – un avantaj clar pe care îl avem cu Piranha şi ASCOD – şi la cooperarea cu industria locală”, a spus unul dintre reprezentanţii companiei, la BSDA.

De asemenea, acesta a punctat că „Avem experienţă cu localizarea. De 4-5 ani, avem cunoştinţe despre cum să facem lucrurile local şi cum să producem local, parteneriate etc. Am adus, acum, aici, ASCOD-ul cu cel mai modern sistem de comunicaţii, la fel şi pe Piranha, pentru ca Armata şi clienţii să vadă cum sunt, deja, interconectate. Este important, folosind parteneriatele deja existente, să se continue ceea ce am început”,

Despre posibilitatea producerii vehiculelor ASCOD în România, subliniază că „Este o cerinţă definită a clientului să fie produs local. Va fi făcut într-un mod deja stabilit: va exista o perioadă de instrucţie, când vom produce vehiculele în Spania, în fabrică, şi vom folosi acest timp pentru a instrui pe vehicule locale, din Spania, pentru a pune bazele cunoştinţelor. Există o perioadă de transfer de doi ani, este ceea ce am făcut cu Piranha”.

„Avem un concept valid şi dovedit. Nu este o idee nouă. Este o continuare a mai multor modele. Se ştie că durează timp şi sunt necesare multe eforturi pentru o armată pentru a introduce vehiculele în doctrina de operaţiuni, cum a fost cazul Piranha, şi durează puţin timp să dezvoltăm un concept din industrie. Însă, noi avem aceste două lucruri. Acesta este avantajul nostru pentru MLI. Ne vom adapta şi vom răspunde cerinţelor şi condiţiilor ministerului apărării. Avem o experienţă de peste 30 de ani. În Spania, ne-am confruntat cu aceeaşi situaţie, de producere de vehicule 8x8, bazate pe Piranha 5, în timp ce Spania a lansat în paralel o licitaţie pentru ASCOD. Deci, în paralel, am produs cele două vehicule folosind sinergia şi elementele comune ale celor două sisteme. Aşadar, am mai făcut asta”, mai spune un alt reprezentant GDELS.

Când vine vorba despre capacitatea de producţie a vehiculelor, aceştia spun că sunt „flexibili” şi dispuşi să răspundă cerinţelor ministerului apărării, mai ales că au fabrici în mai multe ţări din Europa (Elveţia, Spania, Austria).

„Nivelul de localizare pe care l-am atins aici, în România, este deja dovedit. Alte companii trebuie să dovedească faptul că pot face asta. Modelul nostru este unul real, stabilit, avem oameni instruiţi, jucătorii (n.r. din industrie) sunt identificaţi. Altele companii trebuie să facă toate aceste lucruri”, a declarat pentru MAS, unul dintre reprezentanţi.

„În România, oamenii calificaţi din câmpul de muncă sunt rari. Trebuie găsiţi oamenii potriviţi. Noi am pus deja bazele unei fabrici, am angajat oameni şi am produs Piranha. Este un pas următor să mergem spre o nouă linie de producţie. Ce vom face în final depinde de locul în care vom găsi oamenii potriviţi, care sunt partenerii sau ţările care vor fi dispuse să investească în oameni. Avem o idee şi ştim unde vrem să mergem, dar depinde mult şi de client, de cerinţe, cât vor să fie această localizare. Vehiculul nostru este unul european, folosit de NATO. Am dovedit că suntem capabili să localizăm în Europa. Este diferit când vehiculele vin din alte zone ale globului. Ştim ce facem, ştim care sunt nevoile armatei şi avem multe lecţii învăţate din ultimii 3-4 ani şi ştim, desigur, în viitor, ce să evităm”, mai adaugă acesta.

Principalele trei puncte forte ale vehiculului sunt, potrivit acestora: mobilitatea, protecţia şi capabilităţile de luptă.

Redback şi promisiunea unui centru de producţie în România

O altă companie care şi-a făcut simţită prezenţa la BSDA prin prezentarea vehiculului pe care îl propune Armatei României este Hanwha Aerospace care aşteaptă, pe lângă lansarea licitaţiei pentru MLI, şi semnarea contractului pentru obuzierul autopropulsat K9. Având în vedere că cel din urmă contract este aproape semnat, vedeta standului companiei a fost vehiculul Redback, un vehicul care, asemenea ASCOD-ului, prezintă elemente comune cu o platformă pe care România ar urma să o aibă în dotare (după concretizarea contractului), mai precis K9 Tunet.

Redback este cel mai nou MLI de pe piaţa internaţională, un vehicul care a trecut cu succes de lungile teste ale armatei australiene, recent. Are un sistem digital de management al luptei, o greutate de 43 de tone şi un nivel maxim de protecţie. Acesta poate veni în variantă cu şenile din cauciuc, reprezentanţii companiei susţinând că acest lucru le-a permis să folosească greutatea „salvată” prin schimbarea şenilelor la protecţia vehiculului. Este singurul vehicul de peste 40 de tone cu şenile din cauciuc.

Redback este condus de trei membri ai echipajului şi poate transporta alţi opt militari. Poate apăra militarii de rachete şi proiectile antitanc ghidate şi are un sistem de detectare IRON FIST APS. În ceea ce priveşte turela, aceasta poate fi chiar o turelă produsă în România de Elbit, cea folosită şi pentru Piranha 5 şi, de altfel, folosită şi pe vehiculele Redback vândute australienilor. Turela are un tun Bushmaster MK445 de 30 de mm. Are integrată o mitralieră MAG 58, de 7,62 de mm, două lansatoare SPIKE LR2 şi poate fi dotată şi cu Javelin. Motorul este unul diesel MTU, de 1000 de cai putere. Vehiculul atinge o viteză maximă de 65 de km/h şi are o autonomie de 520 de km. Este potrivit pentru mai multe tipuri de teren, în special pentru terenurile accidentate.

Compania Hanwha şi-a luat deja angajamentul de a stabili în România un centru de logistică şi mentenanţă pentru K9 Tunet şi promite, dacă va câştiga un contract pentru MLI, să deschidă o fabrică de producţie 100% a vehiculelor Redback în ţara noastră.

Principalele puncte forte ale acestor vehicule sunt, potrivit reprezentanţilor companiei: timpul scurt de livrare şi integrare totală în România, elementele comune cu obuzierul K9 şi localizarea în România, datorită experienţei cu alte pieţe, în care s-a făcut transferul de tehnologie.

Lynx KF 41 la Mediaş?

Rheinmetall, compania care tocmai a cumpărat fabrica Automecanica Mediaş şi care, în decembrie anul trecut, a anunţat că va produce pulbere pentru România, alături de Romarm, intră în competiţia pentru MLI cu Lynx KF41, un vehicul de 44 de tone introdus pe piaţa de echipamente militare în urmă cu doar câţiva ani. În interviul acordat MAS, reprezentanţii companiei au pus accentul pe colaborarea deja existentă a Rheinmetall cu România şi pe experienţa lungă a companiei în stabilirea de parteneriate solide.

„În România, suntem fericiţi că ne aflăm deja pe piaţă, ca Rheinmetall, ca grup, iar pentru noi este strategic să fim aici să susţinem clientul român, să creştem industria, pentru că vedem la graniţă, având în vedere războiul, că aceste capabilităţi locale sunt necesare în viitor. Anul trecut, am semnat primul contract cu Armata Română pentru modernizarea sistemului de apărare aeriană Oerlikon, iar, săptămâna trecută, am inaugurat achiziţia, în România, a fabricii Automecanica Mediaş, care se numeşte acum Rheinmetall Automecanica S.R.L, care este acum parte din grupul Rheinmetall. Această companie a făcut, de-a lungul timpului, vehicule de specialitate, containere, remorci şi alte elemente şi asta şi vrem să introducem în reţeaua noastră de producţie. Avem o compatibilitate foarte mare cu celelalte produse ale noastre – aşa cum ştii, avem o linie de producţie de camioane militare – dar vrem şi să creăm alte produse din această nişă. Ce vrem să facem la Mediaş este să folosim experienţa de acolo pentru a localiza programele existente şi viitoare ale Armatei Române. De asemenea, vedem şi o nevoie urgentă pentru modernizare şi activităţi de MRO pentru clienţii români şi pentru regiune. Este ceva ce am făcut deja, dar nu putem spune prea multe despre aceste lucruri. Am început să operaţionalizăm un astfel de centru pentru Ucraina, la graniţă. Acum mutăm aceste capabilităţi în ţară”, a declarat Alexandra Cristea, director pe vânzări internaţionale pentru divizia de vehicule.

„Suntem deschişi transferului de tehnologie, este ceva ce am făcut în multe ţări, unde am stabilit puncte de producţie care, apoi, au exportat produsele pe o piaţă competitivă, deci, nu doar pentru clienţii locali, ci şi pentru alţii. Aşa cum ştii, acum există o problemă cu capacitatea de producţie, dar noi nu o avem pentru că deţinem această reţea de producţie care funcţionează foarte bine şi credem că externalizarea este cheia succesului”, a mai spus aceasta.

Întrebată dacă un posibil contract cu România ar duce şi la producerea vehiculului în România, Alexandra Cristea a spus: „Vom asambla şi integra MLI-urile în România. Avem o experienţă mare în mai multe ţări cu externalizarea şi transferul de tehnologie. Am stabilit „pieţe interne” şi avem această abordare prin care antrenăm forţele de muncă locale, transferăm know-how-ul şi, apoi, facem producţia aici, în România, ca să poată fi autonomă, în cazul în care vor avea nevoie să aibă această capabilitate. Nu este vorba doar despre crearea de locuri de muncă, ci şi despre întoarcerea investiţiilor în ţară şi deţinerea unei capabilităţi suverane”.

Jannik Sabzog, şef pe managementul produsului spune că „Lynx KF41 este dezvoltat de câţiva ani pentru a întâmpina cerinţele de azi ale armatelor moderne, pentru că am văzut că platformele din portofoliul nostru şi ale altora aveau anumite lipsuri privind cerinţele de azi şi cele care vor urma în următorul deceniu. Ne-am gândit că avem nevoie de o nouă platformă pentru a satisface nevoile clientului nostru, ale luptătorilor, pentru următoarele decenii, de aceea, am conceput ceva cu totul nou. Rezultatul este Lynx KF41, care are un potenţial extraordinar când vine vorba despre greutate, are câteva tone de greutate „rezervă” pentru o posibilă integrare a unei protecţii mai mari şi o integrare a unor arme ale viitorului. Are, de asemenea, şi din punctul de vedere al electricităţii, avantaje, avem multă electricitate disponibilă în acest moment, mai multă „putere” decât avem nevoie, pentru că am văzut că există această necesitate, mai ales în războaiele viitorului, care vor necesita mai multă putere, astfel că noi nu vom depinde de generatoare adiţionale. Noi integrăm totul în vehicul. Din punctul de vedere al protecţiei, am văzut că tehnologia s-a dezvoltat rapid în ultimii ani, aşa că era vremea să venim cu o nouă arhitectură care să ofere protecţia necesară luptătorului”.

Totodată, acesta adaugă că „Platforma este şi eficientă în raport cu preţul, pentru că 89% dintre componente sunt la fel pe fiecare vehicul, fie că vorbim despre MLI, despre o ambulanţe mobile, apărare aeriană. Vehiculul este şi disponibil militarului mai repede şi este şi mai uşor de folosit, pentru că acesta este deja obişnuit cu el”.

Alexandra Cristea a subliniat faptul că „Lynx este un vehicul nou, nu o modernizare a unui alt vehicul, care răspunde nevoilor acestor vremuri şi care s-a dovedit de succes într-un timp record. (...) Nu este doar un MLI, ci o familie de vehicule. Avem mai multe vehicule pe această platformă, chiar şi apărare aeriană, iar acest lucru chiar este un avantaj, pentru că am văzut că există o nevoie a clientului de a avea o platformă care să poată fi folosită pentru mai multe misiuni. (...) Vehiculul este complet modular, un lucru pe care l-am arătat şi la EuroSatory, în 2018, când, în doar câteva ore, am schimbat modulul: dintr-un MLI am făcut o ambulanţă, un post de comandă, un vehicul pentru apărarea aeriană, ceea ce este extrem de eficient într-un teatru de operaţiuni şi când vrei să schimbi repede ceva”.

„Nu mai există o altă companie pe piaţă care să fi localizat atât de mult ca noi, în ţări atât de diferite, şi care să fi învăţat atât de multe”, mai adaugă aceasta.

Punctele forte ale vehiculului, aşa cum au fost evidenţiate de cei doi reprezentanţi ai companiei, sunt: modularitate, posibilitatea de modernizare a vehiculului, în ceea ce priveşte greutatea sau electricitatea, protecţia şi localizarea.

BAE Systems pune pe masa Armatei României două vehicule: CV90 şi AMV

BAE Systems nu a adus la BSDA vreunul dintre vehiculele pe care le propune Armatei României, ci doar un simulator pentru CV90, însă, în propunerea pe care o face României, pune accentul pe faptul că vehiculul lor a fost testat în luptă şi că lucrează, în prezent, la capacitate maximă pentru producerea atât a vehiculului CV90, cât şi a AMV-ului.

Brian Gathright, vice-preşedintele pe dezvoltarea de afaceri, ne-a spus că pentru Armata Română au „două oferte. Prima este CV90, soluţia pe care o avem şi în Slovacia şi Cehia. Oferă cele mai mari şanse de durată de viaţă extinsă, are incorporat o turelă modernă de 30 sau 35 mm, are capabilităţi moderne eletro-optice, care permit operatorului să identifice ţinte independente. Poate avea incorporate şi rachete antitanc. A doua soluţie este AMPV, adică vehiculul blindat multirol pe care l-am conceput pentru SUA şi pe care îl oferim sub forma unui transportor blindat, varianta de bază, care înlocuieşte, în SUA, M113. Acesta are două avantaje: primul este că, având în vedere că România cumpără Abrams, este un vehicul care are poate funcţiona alături de Abrams, şi al doilea este că modul în care l-am conceput îl face capabil să desfăşoare misiuni diferite. Putem integra roluri diferite pentru diverse misiuni. Avem integrate trei roluri, pe care le-am demonstrat pe o perioadă de 18 luni, foarte rapid, iar una este un MLI cu o turelă de 30 de mm”.

„Producem la capacitate maximă atât CV90, cât şi AMV, în jur de câteva sute de vehicule pe an. Vom vedea care sunt aşteptările clientului, cum vom face programul, ce fel de cooperare industrială vom avea în România pentru a putea satisface aşteptările şi pentru a folosi capabilităţile industriei româneşti”, mai spune acesta, care confirmă că a primit de la MApN o cerere de informaţii privind vehiculele de luptă a infanteriei.

Cât despre cooperarea cu industria românească în eventualitatea semnării unui contract, acesta spune că „Întreaga turelă poate fi produsă în România, asamblarea vehiculului, de asemenea, şi anumite părţi ale acesteia pot fi făcute locale. Aşa funcţionăm, în general, cu CV90”. Acesta spune şi că, în această săptămână, analizează care ar putea fi companiile cu care ar putea colabora în acest sens.

Punctele forte ale vehiculului sunt, potrivit acestuia, faptul că „sunt testate în câmpul de luptă şi au trecut cu succes de toate testele şi exerciţiile. Este un echilibru perfect între durată de viaţă, design şi siguranţă. Un lucru pe care l-am învăţat din războiul din Ucraina este că este minunat dacă ai o tehnologie modernă, dar dacă nu este sigură, nu foloseşte la nimic pe câmpul de luptă. De asemenea, un punct forte este cooperarea industrială. Noi chiar înţelegem cum să facem asta, am făcut-o de mai multe ori cu CV90, avem deja un model”.

Este clar că atât GDELS, cât şi Rheinmetall au avantajul unei cooperări existente cu industria românească de apărare, însă şi compania Hanwha Aerospace susţine că este dispusă să deschidă o linie de producţie 100% în România pentru vehiculele Redback. La fel de clar este şi că, după lansarea licitaţiei, vom asista la o sumedenie de teste în poligon pentru vehiculele înscrise în competiţie pentru a vedea, în cele din urmă, care este cel care se va potrivi nevoilor Armatei. Aşteptăm, acum, doar lansarea licitaţiei, care, din motive neştiute, se lasă aşteptată.