Peisajului Minier Roșia Montană nu poate fi scos încă de lista patrimoniului mondial în pericol. Răspunsul oficialilor UNESCO: Principala amenințare nu a fost complet înlăturată

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Solicitarea privind cele mai recente evaluări ale UNESCO privind demersurile de conservare a peisajului minier de la Roșia Montană a fost transmisă pe 10 septembrie, cu două săptămâni înainte de un nou termen în procesul în care Roșia Montană Gold Corporationa a contestat decizia Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) de a nu prelungi licența de concesiune pentru exploatarea minieră din Munții Apuseni.

Vezi galeria foto
3 poze

Decizia ANRM a fost anunțată pe 20 iunie 2024, ziua în care expira licența de concesiune nr. 47/1999 pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană, deținută de Societatea Roșia Montană Gold Corporation, care solicitase prelungirea acesteia după ce pierduse procesul intentat la Washington împotriva statului român.

Aurul Apusenilor, transformat în poveste turistică. Nou circuit expozițional

UNESCO pune un oraș antic din Crimeea ocupată pe lista patrimoniului mondial aflat în pericol

Răspunsul oficialilor UNESCO a venit pe 2 octombrie, după ce, la termenul din 23 septembrie de pe rolul Curții de Apel Alba Iulia privind anularea deciziei ANRMPSG, instanța a amânat din nou judecarea cauzei, pentru data de 18 noiembrie.

Peisajul cultural minier Roșia Montană a intrat în Patrimoniul UNESCO în iulie 2021, așa cum anunța la acea dată Institutul Naţional al Patrimoniului, care a precizat că decizia a fost luată, prin consens, de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de-a 44-a sa sesiune.

„Valoarea universală excepţională a Peisajului cultural minier Roşia Montană – cel mai important, extins şi divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichităţii romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) şi (iv) definite de Convenţia Patrimoniului Mondial. O idee care a crescut şi a rezistat în ultimele două decenii – datorită comunităţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, instituţiilor de specialitate, comunităţii locale şi societăţii civile strânse în jurul său şi adusă de România în atenţia UNESCO  – este validată la cel mai înalt nivel, astăzi când ţara noastră sărbătoreşte 65 de ani de la aderarea la Convenţia UNESCO”, arăta atunci Institutul Naţional al Patrimoniului.

Potrivit instituției, situl Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, „recunoscându-i-se astfel atât vulnerabilitatea cât şi necesitatea luării de măsuri urgente de protecţie. În acest sens, este încurajată cooperarea internaţională şi este recomandată invitarea la Roşia Montană a unei misiuni tehnice de monitorizare reactivă pentru a se stabili starea de conservare optimă şi un program de măsuri pentru asigurarea ieşirii sitului de pe Lista patrimoniului mondial în pericol. Este astfel deschis drumul cooperării internaţionale pentru salvgardarea unei resurse culturale unice în lume, prin valorificarea potenţialului său economic în relaţie cu dezvoltarea turismului cultural şi de mediu, care însoţesc statutul de sit al patrimoniului mondial”, mai arata atunci instituția.

Stadiul conservării

Cinci ani mai târziu, situl de la Roșia Montană rămâne pe lista patrimoniului mondial în pericol, fără să poată fi estimată o dată la care acesta ar putea fi retras de aici.

Răspunsul oficial al UNESCO pentru Mediafax, transmis de un purtător de cuvânt:

„Conservarea Peisajului Minier Roșia Montană a înregistrat progrese continue, dar condițiile pentru eliminarea acestuia de pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol nu au fost încă îndeplinite. Principala amenințare, și anume potențiala reluare a activităților miniere, nu a fost complet înlăturată, deoarece contestațiile legale privind atât licența de exploatare, cât și procedurile de arbitraj rămân nerezolvate.

La cea de-a 48-a sesiune din iulie 2026, Comitetul Patrimoniului Mondial, organul de conducere al Convenției, format din 21 de state membre, a recunoscut eforturile continue depuse de autoritățile române, însă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la întârzierile în finalizarea Planului de Management revizuit și a observat că mai multe măsuri corective rămân dependente de soluționarea procedurilor legale în curs. Comitetul a recunoscut, de asemenea, că termenul stabilit în 2023 pentru atingerea stării de conservare dorite se dovedește dificil de respectat din cauza acestor constrângeri legale. Prin urmare, Comitetul a decis să mențină proprietatea pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. (decizia completă a Comitetului, aici)

Nu a fost stabilit un calendar concret pentru eliminarea sa de pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. O astfel de decizie va depinde de implementarea completă a măsurilor corective și de eliminarea definitivă a amenințărilor care continuă să afecteze Valoarea Universală Excepțională a proprietății, care se referă la atributele care au justificat înscrierea sa pe Lista Patrimoniului Mondial.”

Cronologia litigiului internațional

România a câștigat, la Washington, în martie 2024, procesul intentat de Gabriel Resources Ltd, după ce compania care deținea pachetul majoritar de acțiuni, de 80,6858%, la compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) s-a considerat prejudiciată de statul român prin refuzul de a autoriza proiectul minier.

Tribunalul de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington este entitatea care a fost chemată să arbitreze diferendul de miliarde de dolari dintre canadienii de la Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), care dezvolta proiectul minier aurifer cu același nume din Munții Apuseni , și statul român.

Tribunalului arbitral de la Washington a respins, prin decizia din 8 martie 2024, pretențiile de despăgubiri ale Gabriel Resources, care solicitase miliarde de dolari pentru blocarea proiectului minier.

Tribunalul de Arbitraj de la Washington le-a dispus ca Gabriel Resources Ltd. Canada  „să ramburseze părții reclamate o fracțiune a costurilor legale în valoare de 1.154.774,34 de euro, 30.284.053,32 lei și 928.641,70 de dolari americani, cu o dobândă simplă, reprezentând rata dobânzii unui titlu pe trei luni al Trezoreriei SUA, începând de la data actualei decizii până la rambursarea totală”.

Decizia a fost contestată și procedura arbitrajului nu este finalizată, astfel că nici până în prezent nu au intrat concret în conturile statului banii de la compania canadiană.

Între timp, și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Alba a instituit sechestru asigurător pe bunurile mobile, respectiv participația majoritară pe care Gabriel Resources o are la Roșia Montată Gold Corporation.

Procedura de arbitraj a fost inițiată de Gabriel Resources pe 21 iulie 2015 și declarată închisă de tribunal pe 14 septembrie 2023, arată înregistrările oficiale.

Astfel, calcule invocate arătau că Gabriel Resources a suferit o pagubă de 3,286 miliarde de dolari, care, cu dobânzi, ar fi ajuns la 4,377 miliarde de dolari, la momentul 30 iunie 2017.

Într-un document ulterior, canadienii au transmis ICSID că ar accepta și aproximativ un sfert din despăgubirile cerute inițial, mai exact doar cu recuperarea investițiilor sale efective, estimate la 760 milioane dolari, plus dobânzi.