Previziunile economice de toamnă: Deficitul bugetar va ajunge la 6,1% în 2021 în România, iar în zona euro la 1,0%

Comisia Europeană estimează pentru România creşterea deficitului bugetar de la 3,6% din PIB în acest an la 4,4% anul viitor şi la 6,1% în 2021, în timp ce creşterea PIB ar urma să încetinească de la 4,1% în 2019 la 3,6% în 2020 şi 3,3% în 2021.

193 afişări
Imaginea articolului Previziunile economice de toamnă: Deficitul bugetar va ajunge la 6,1% în 2021 în România, iar în zona euro la 1,0%

Previziunile economice de toamnă: Deficitul bugetar va ajunge la 6,1% în 2021 în România, iar în zona euro la 1,0%

În previziunile economice de toamnă, Comisia mai estimează o inflaţie de 3,9% în acest an, 3,5% în 2020 şi 3,4% în 2021, în timp ce ponderea în PIB a datoriei publice brute ar urma să crească de la 35,5% în acest an la 37,2% în 2020 şi la 40,6% în 2021. Balanţa de cont curent ar urma să se majoreze de la 5,1% din PIB în 2019 la 5,3% din PIB în 2020 şi 5,4% din PIB în 2021.

La nivelul UE, Comisia spune că 2019 este cel de-al şaptelea an consecutiv în care economia este în creştere, iar conform previziunilor creşterea economică va continua şi în următorii doi ani. Pieţele forţei de muncă rămân solide, iar şomajul scade în continuare.

Deficitul bugetar al zonei euro va fi în 2020 de 0,9% şi 1% în 2021, iar datoria publică brută va creşte la 85,1% din PIB anul viitor şi va ajunge la 84,1% în 2021.

„Mediul extern a devenit însă mult mai puţin favorabil, iar incertitudinea atinge cote ridicate, ceea ce afectează îndeosebi industria prelucrătoare, care se confruntă şi cu schimbări structurale. În consecinţă, se pare că economia europeană se îndreaptă către o perioadă prelungită de creştere mai modestă şi inflaţie foarte redusă”, spune prognoza.

Se preconizează că produsul intern brut (PIB) al zonei euro va creşte cu 1,1 % în 2019 şi cu 1,2 % în 2020 şi 2021. Faţă de previziunile economice din vara anului 2019 (publicate în iulie), previziunile de creştere au scăzut cu 0,1 puncte procentuale pentru 2019 (de la 1,2 %) şi cu 0,2 puncte procentuale pentru 2020 (de la 1,4 %). La nivelul UE, este de aşteptat ca PIB-ul să crească cu 1,4 % în 2019, 2020 şi 2021. Previziunile pentru 2020 au fost şi ele revizuite în sens descendent faţă de cele din vară (de la 1,6 %).

„Pe viitor este posibil însă să ne confruntăm cu dificultăţi: o perioadă cu multe incertitudini legate de conflictele comerciale, tensiuni geopolitice crescânde, deficienţe persistente în industria prelucrătoare şi Brexitul. Rog insistent toate ţările UE cu niveluri ridicate ale datoriei publice să aplice politici bugetare prudente şi să înceapă îşi reducă nivelurile datoriei. Pe de altă parte, statele membre care dispun de marjă de manevră bugetară ar trebui să o utilizeze acum”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte, comisar responsabil pentru moneda euro şi dialogul social.

La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a afirmat: „Conform previziunilor, toate economiile din UE îşi vor continua expansiunea în următorii doi ani, în pofida situaţiilor potrivnice tot mai accentuate. Fundaţia economiei UE este solidă: după şase ani de creştere, şomajul din UE se află la cel mai scăzut nivel de la începutul secolului, iar deficitul cumulat este sub 1 % din PIB. Cum ne aşteaptă un drum dificil, nu ne putem complăcea în situaţia actuală. Vor trebui folosite toate pârghiile politice pentru a se consolida rezilienţa Europei şi pentru a se sprijini creşterea.”

Tensiunile comerciale persistente dintre Statele Unite şi China şi gradele ridicate de incertitudine politică, în special în ceea ce priveşte comerţul, au determinat reducerea investiţiilor, a activităţilor industriei prelucrătoare şi a schimburilor comerciale internaţionale. Având în vedere că se preconizează menţinerea creşterii lente a PIB-ului mondial, creşterea economică din Europa va depinde de robusteţea sectoarelor orientate mai mult către piaţa internă. Aceste sectoare se vor baza, la rândul lor, pe o creştere a salariilor benefică pieţei forţei de muncă, pe condiţii de finanţare favorabile şi, în unele state membre, pe măsuri bugetare de sprijin. Deşi se preconizează că economiile tuturor statelor membre îşi vor continua expansiunea, este puţin probabil ca doar factorii de creştere interni să fie suficienţi pentru a genera o creştere puternică.

Crearea de locuri de muncă s-a dovedit a fi peste tot în UE surprinzător de rezilientă. Această situaţia este, pe de o parte, rezultatul faptului că, de obicei, evoluţiile economice nu se repercutează imediat asupra locurilor de muncă, iar, pe de altă parte, este determinată de orientarea forţei de muncă înspre sectorul serviciilor. Rata de ocupare a forţei de muncă este la un nivel record, iar cea a şomajului la cel mai mic nivel de la începutul secolului încoace. Deşi se preconizează că ritmul creării nete de locuri de muncă va încetini, rata şomajului în zona euro va scădea, conform previziunilor, de la 7,6 % în acest an până la 7,4 % în 2020 şi la 7,3 % în 2021. În UE, se estimează că rata şomajului va scădea, ajungând la 6,3 % anul acesta, şi se va stabiliza la un nivel de 6,2 % în 2020 şi 2021.

Ritmul inflaţiei în zona euro a încetinit până acum în acest an datorită scăderii preţurilor la energie şi firmelor care, în marea lor majoritate, au ales să acopere costurile salariilor majorate din marjele lor în loc să transfere aceste costuri clienţilor. Se estimează că presiunile inflaţioniste vor rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani. Conform previziunilor, inflaţia în zona euro (indicele armonizat al preţurilor de consum) va fi de 1,2 % anul acesta şi în anul următor, crescând până la 1,3 % în 2021. În UE, se preconizează că inflaţia va ajunge la 1,5 % în anul în curs şi în cel ce va urma, respectiv la 1,7 % în 2021.

Conform previziunilor, finanţele publice europene vor profita în continuare de ratele foarte mici ale dobânzilor plătibile pentru datoria restantă. În pofida creşterii mai modeste a PIB-ului, se preconizează că în zona euro ponderea agregată a datoriei în PIB va continua să scadă pentru cel de-al cincilea an consecutiv, până la 86,4 % anul acesta, 85,1 % în 2020 şi 84,1 % în 2021. Acelaşi lucru este valabil şi pentru UE, unde se estimează că ponderea datoriei în PIB va scădea până la 80,6 % anul acesta, la 79,4 % în 2020 şi la 78,4 % în 2021.

În schimb, se preconizează că soldurile bugetelor publice vor scădea uşor din cauza impactului creşterii mai reduse şi a unei relative relaxări a politicilor bugetare discreţionare din unele state membre. Se estimează că deficitul cumulat al zonei euro va creşte de la cel mai mic nivel înregistrat vreodată, de 0,5 % din PIB în 2018, la 0,8 % anul acesta, apoi la 0,9 % în 2020 şi 1,0 % în 2021, în ipoteza menţinerii politicilor actuale. Cu toate acestea, conform previziunilor, orientarea bugetară agregată în zona euro, şi anume variaţia agregată a soldului bugetar structural din cele 19 state membre ale zonei euro, va rămâne în general neutră. În UE, se preconizează de asemenea că deficitul cumulat va creşte de la 0,7 % din PIB în 2018 până la 0,9 % anul acesta, la 1,1 % în 2020 şi la 1,2 % în 2021.

O serie de riscuri ar putea conduce la o creştere mai redusă decât se previzionează. Creşterea economică ar putea fi afectată de o nouă creştere a gradului de incertitudine sau de o intensificare a tensiunilor comerciale şi geopolitice, dar şi de o încetinire a activităţii economice în China mai mare decât cea estimată, din cauza efectelor mai slabe ale măsurilor de politică implementate până acum. La nivel intern, riscurile includ un Brexit dezordonat şi posibilitatea ca deficienţele din industria prelucrătoare să se repercuteze într-o măsură mai mare asupra sectoarelor orientate spre piaţa internă.

În schimb, creşterea economică ar putea fi sprijinită de o atenuare a tensiunilor comerciale, de o creştere economică mai puternică în China şi de o reducere a tensiunilor geopolitice. În zona euro, favorabil pentru creştere ar fi şi dacă statele membre cu marjă de manevră bugetară ar alege orientări bugetare mai expansioniste decât se preconizează. Per ansamblu însă, riscurile ţin în mod clar balanţa înclinată în jos.

 

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici