Repatrierea fondurilor de către băncile europene susţine euro, dar riscă un şoc mondial de creditare

Intrările de fonduri în zona euro au crescut spectaculos într-o perioadă de 12 luni încheiată în septembrie, la 335 miliarde de euro, şi susţin euro, fiind cu peste 300 de miliarde de euro mai mari decât în anul precedent, băncile repatriind masiv bani odată cu agravarea crizei datoriilor.

228 afișări
Imaginea articolului Repatrierea fondurilor de către băncile europene susţine euro, dar riscă un şoc mondial de creditare

Repatrierea fondurilor de către băncile europene susţine euro, dar riscă un şoc mondial de creditare (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Repatrierea fondurilor protejează euro, dar riscă să provoace un risc de creditare la nivel mondial, comentează Reuters.

În primele nouă luni din acest an, numai în ianuarie şi iulie au avut loc ieşiri de capital.

Intrările nete de fonduri, care reflectă în principal tranzacţiile cu acţiuni şi obligaţiuni, sunt cu atât mai semnificative cu cât au loc în condiţiile în care investitorii străini îşi lichidează deţinerile de obligaţiuni din zona euro.

Repatrierile de fonduri sunt determinate de reducerea îndatorării de către băncile din zona euro care se confruntă atât cu probleme de finanţare în dolari cât şi cu presiuni de majorare a capitalului.

Acest fapt explică de ce moneda unică nu a fost afectată de deficitul de dolari din Europa, aşa cum s-a întâmplat la prăbuşirea Lehman Brothers în 2008.

Datele Băncii Centrale Europene (BCE) referitoare la balanţa de plăţi a zonei euro reprezintă o dovadă că repatrierea banilor europeni are loc prin intermediul vânzărilor de active de către bănci.

Intrările nete de fonduri în zona euro au crescut în septembrie pentru a doua lună consecutiv, la 20,7 miliarde de euro faţă de intervalul similar din anul trecut, după intrări de 31,9 miliarde de euro în august.

Potrivit Reuters, este remarcabil cât de solide sunt datele privind aceste investiţii, în pofida amplificării tensiunilor financiare, a temerilor legate de moneda unică şi a probabilităţii declanşării unei recesiuni din cauza măsurilor de austeritate.

Analiştii anticipează că băncile europene ar putea renunţa la active ponderate în funcţie de risc sau împrumuturi de până la 3.000 de miliarde de euro anul viitor, iar în urma presiunilor la care sunt supuse majoritatea vânzărilor vor avea loc în afara pieţelor locale sau chiar a zonei euro.

Băncile din zona euro deţin active de peste 6.000 de miliarde de dolari în afara blocului uniunii monetare, între care 1.800 de miliarde de dolari în Statele Unite şi 1.000 de miliarde de dolari în Europa de Est, potrivit analiştilor băncii Nomura.

Morgan Stanley estimează că anul viitor ar putea fi vândute active de 500 de miliarde de dolari pe pieţele emergente, majoritatea în Europa de Est, dacă se va repeta scenariul şocului din 2008.

Sebastian Barbe, analist la Credit Agricole, avertizează că ieşirile de capital din Europa de Est ar putea fi chiar mai mari decât în 2008.

"De această dată, criza este concentrată în Europa de Vest, spre deosebire de criza creditelor ipotecare din Statele Unite de acum trei ani, iar impactul asupra comportamentului băncilor europene ar putea fi mai grav", a arătat Barbe.

Analiştii Morgan Stanley au arătat că pe măsură ce băncile din zona euro şi ale companii din regiune pierd accesul la pieţele externe de finanţare, sunt nevoite, cel puţin parţial, să vândă active din străinătate.

Potrivit analiştilor Morgan Stanley, intrările de capital în zona euro au legătură cel puţin parţial cu retragerea masivă de fonduri ale băncilor din zona euro de pe pieţele din Statele Unite şi economiile emergente.

Repatrielile sunt determinate de presiunile autorităţilor de reglementare asupra băncilor în vederea majorării capitalului, precum şi de creşterea costului de finanţare pe termen scurt în dolari.

În esenţă, liniile de credit în dolari, pe termen scurt, sunt tăiate pentru băncile din zona euro, sau au devenit prea costisitoare pentru a fi rostogolite. În aceste condiţii, băncile vând active pe termen lung.

Agenţia Fitch Ratings estimează că cele mai importante 10 fonduri americane de investiţii pe piaţa monetară au redus creditarea către băncile europene cu aproape 20 de miliarde de dolari numai în ultimele şase luni. Aceste fonduri şi-au restrâns astfel expunerea la băncile europene cu aproape 3 puncte procentuale, la un minim record de 34,9%, din totalul portofoliului lor cumulat de 642 miliarde de dolari.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici