Reuters: Nervozitatea pieţelor poate afecta programul de privatizare al României. Probleme la vânzarea acţiunilor Petrom?

România a scos la vânzare 9,8% din Petrom, cea mai mare tranzacţie făcută vreodată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), dar preţul ţintă este cu aproape 20% peste nivelul din piaţă.

"Piaţa este stabilită de cumpărător, există multă instabilitate. Dacă Italia explodează, s-ar putea ca participaţia să nu fie vândută", a declarat o sursă apropiată tranzacţiei, adăugând că există cerere, dar este foarte sensibilă la preţ.

Ţările din Europa emergentă, în frunte cu Polonia şi Rusia, încearcă să vândă active de stat pentru a consolida finanţele publice şi a atrage investiţii şi experienţă străină în industriile locale.

România a acţionat mai târziu de teamă să nu provoace concedieri şi a rămas cu active ineficiente care înghit anual sute de milioane de euro.

Guvernul s-a angajat să accelereze privatizările, în cadrul unui nou acord preventiv, de cinci miliarde de euro, convenit cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Investitorii urmăresc cu atenţie şi situaţia din Grecia care vrea, sub presiunea creditorilor internaţionali, să vândă participaţii la companii de stat, privatizări din care să obţină 50 de miliarde de euro până în 2015.

Perspectivele economice nefavorabile vor face însă investitorii reticenţi la preţurile cerute.

Leul a atins în această săptămână cel mai redus nivel din ultimele şapte luni, iar acţiunile s-au depreciat la BVB, din cauza temerilor provocate de criza datoriilor suverane din Europa.

Asta înseamnă că Petrom este un indicator esenţial al angajamentului şi cererii investitorilor pentru alte tranzacţii, între care vânzarea de participaţii în companiile energetice Transelectrica şi Transgaz şi oferta publică iniţială a Romgaz.

OMV este acţionarul majoritar al Petrom, la care guvernul are 21% din titluri. Vânzarea este administrată de Renaissance Capital, EFG Securities, BT Securities şi Romcapital.

"Există două opţiuni, fie vor vinde sub preţul din piaţă, fie nu o vor face şi vor amâna tranzacţia", a declarat Ovidiu Fer, analist la firma Wood & Co.

El a adăugat că dacă participaţia la Petrom nu va fi vândută, va fi un semnal prost pentru alte viitoare privatizări, pentru că fie statul este nerealist în privinţa preţului, fie interesul pieţei pentru plasamente riscante este redus.

După scăderea salariilor şi majorarea TVA pentru reducerea deficitului bugetar, vânzarea activelor de stat va demonstra angajamentul Guvernului pentru respectarea noului acord cu FMI, se arată în articol.

Pentru Fondul Proprietatea, care deţine o participaţie de 20% la Petrom şi alte companii listane sau nelistate, vânzarea Petrom este un caz test pentru întregul program.

"Tot ce ne dorim este ca tranzacţia să fie un succes şi percepută ca un succes în România, întrucât va fi mai uşor pentru Guvern să continue cu alte oferte", a declarat managerul Fondului Proprietatea, Grzegorz Konieczny.

Preţul maxim al ofertei pentru Petrom este de 0,46 lei pe acţiune, respectiv un total de 2,56 miliarde de lei (838 milioane dolari), comparativ cu cotaţia de 0,389 lei pe unitate la închiderea de miercuri.

Guvernul ar putea anunţa săptămâna viitoare preţul minim.

"Ar trebui să meargă. Nu mă aştept la un succes nebun, dar o vor face. Cred că vânzarea va avea loc cu un anumit discount", a declarat Matei Păun, partener la banca de investiţii BAC din Bucureşti.

Acţiunile Petrom s-au apreciat cu circa 15% în acest an, peste avansul de 3% al indicelui BET al celor mai lichide 10 acţiuni. Valoarea de piaţă a Petrom, de 7,2 miliarde de dolari, este cea mai mare din România.

Titlurile Petrom sunt tranzacţionate la de opt ori profitul estimat pentru 2012, în conformitate cu indicele STOXX Europe 600 Oil and Gas, beneficiind de nivelul redus al datoriilor, operaţiunile de explorare şi producţie a hidrocarburilor şi managementul solid.

Majoritatea analiştilor recomandă menţinerea sau cumpărarea de acţiuni Petrom.

Factorii negativi sunt riscurile operaţionale din România, respectiv politicile imprevizibile, redresarea economică lentă, instabilitatea cursului valutar şi lichidităţile reduse ale cumpărătorilor.

"Vor fi probabil câţiva care vor suprasubscrie, dar majoritatea ofertelor vor fi de circa 0,33-0,35 lei, sub preţul cerut", consideră Fer, de la Wood & Co.

El a adăugat că guvernul ar trebui să vândă cu un discount, de circa 10% sub preţul pieţei.