România NU a inaugurat niciun kilometru de autostradă în 2016, dar are 10.000 km drumuri de pământ

Reţeaua de autostrăzi din România nu s-a extins cu niciun kilometru în 2016, rămânând la lungimea totală de 747 de kilometri consemnată în 2015, în timp ce 10.424 de kilometri de drumuri (din care 15 naţionale) erau de pământ, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

2539 afișări
Imaginea articolului România NU a inaugurat niciun kilometru de autostradă în 2016, dar are 10.000 km drumuri de pământ

România NU a inaugurat niciun kilometru de autostradă în 2016, dar are 10.000 km drumuri de pământ

La sfârşitul anului 2016, din totalul drumurilor naţionale, 35,2% (6.200 km) erau drumuri europene şi 4,2% (747 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 1,6% (280 km) erau drumuri cu 3 benzi, 10,3% (1.820 km) drumuri cu 4 benzi şi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi. Lungimea de 747 km de autostrăzi este similară celei consemnate la sfârşitul anului 2015 de aceeaşi statistică a INS.

„La 31 decembrie 2016, drumurile publice totalizau 86.080 km, din care 17.612 km (20,5%) drumuri naţionale, 35.361 km (41,1%) drumuri judeţene şi 33.107 km (38,4%), drumuri comunale. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, în structura reţelei de drumuri publice s-au înregistrat: 33.928 km (39,4%) drumuri modernizate (în proporţie de 91,7% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.068 km (24,5%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 31.084 km (36,1%) drumuri pietruite şi de pământ”, arată INS.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, „41,7% din lungimea drumurilor modernizate şi 50,5% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită”. De asemenea, „drumurile judeţene erau în proporţie de 38,6%, drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 42,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite”.

La 31 decembrie 2016, liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.774 km, din care 10.635 km (98,7%) linii cu ecartament normal şi 134 km (1,2%) linii cu ecartament larg. Densitatea liniilor la 1000 de kilometri pătraţi teritoriu a fost de 45,2‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în ordine, în regiunea Bucureşti-Ilfov (154,7‰), regiunea Vest (58,9‰), regiunea Sud-Est (48,9‰) şi regiunea Nord-Vest (48,8‰).

La aceeaşi dată, „lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.030 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare”, a mai comunicat INS.

Preşedintele Klaus Iohannis: Lipsa autostrăzilor, un efect al lipsei politicilor pe termen lung

Preşedintele Klaus Iohannis a spus marţi, în cadrul unei dezbateri cu reprezentanţii mediului de afaceri, că lipsa infrastructurii este o dovadă a faptului că niciun guvern "nu a evitat acea capcană de a crea politici aparent pe termen scurt în detrimentul politicilor pe termen mediu şi lung".

"Cred că lipsa infrastructurii este cea mai bună dovadă că până acum niciun guvern nu a evitat acea capcană de a crea politici aparent pe termen scurt în detrimentul politicilor pe termen mediu şi lung. Dacă cineva ar fi făcut-o, de bună seamă că infrastructura noastră ar fi mai bună. Nu s-a făcut, nu este. Nu poţi să creezi o reţea de autostrăzi în patru ani, oricât de performant ar fi guvernul. (...) Nu sunt adeptul unei politici care neglijează politicile şi glorifică investiţiile. Sunt de acord că lucrurile trebuie văzute echilibrat. Dacă economia merge mai bine, atunci şi salarizarea trebuie să crească. Până la urmă, unul din obiectivele României este să ajungă în centrul UE, măcar ca performanţă economică şi administrativă, să nu rămânem acolo unde suntem şi geografic şi din punct de vedere al performanţelor", a spus preşedintele Klaus Iohannis, în timpul dezbaterilor.

Iohannis a mai spus că predictibilitatea depinde de modul în care guvernul şi parlamentul generează politicile economice şi fiscale, însă partidele ajunse la guvernare preferă "performanţa imediată", căzând în "capcana" politicilor pe termen scurt.

”Predictibilitatea este vitală. (...) Partea statului, mai concret guvernul şi Parlamentul, ar trebui să se ocupe de politici economice şi să genereze politici economice şi politici fiscale care creează un cadru care produce de bună predictibilitate. Aici putem să spunem că vorbim despre a treia capcană care este bine să o evităm, ea este generată în fond de dorinţa partidelor care ajung la guvernare de promisiunea de a avea performanţă imediată şi atunci capcana care trebuie evitată este de a venit cu politici pe termen scurt în detrimentul politicilor pe termen lung. (...) Pe cine ajută o politică fiscală care ajunge în discuţie publică hodoronc tronc, fără nicio pregătire şi fără nicio viziune, în detrimentul unei politici fiscale care permite o îmbunătăţire a performanţei, care permite o predictibilitate? (...) Nu îmi imaginez că vreo firmă românească devine puternică şi competitivă primind indicaţii de la ministrul de resort sau dacă ministrul de resort spune ”Faceţi domnule un contract şi cu aceştia, că-s ai noştri. Nu cred că mai funcţionează aşa", a mai spus preşedintele Iohannis.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici