România poate ajunge la o criză a finanţării în noiembrie

România s-ar putea confrunta cu o criză a finanţării în noiembrie din cauza deciziei guvernului de a refuza să vândă titluri de stat la randamente mai mari de 7%, iar statul ar putea ajunge să plătească semnificativ mai mult.

27 afişări
Imaginea articolului România poate ajunge la o criză a finanţării în noiembrie

România poate ajunge la o criză a finanţării în noiembrie (Imagine: Catalina Filip/Mediafax Foto)

Guvernul întâmpină dificultăţi în implementarea măsurilor de austeritate necesare derulării acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), împingând astfel dobânzile cerute de investitori tot mai sus.

Ministerul de Finanţe a refuzat, însă, verdictul dat de investitori, argumentând că măsurile de austeritate vor determina, eventual, reducerea randamentelor, iar între timp fonduri suplimentare ar putea fi atrase de pe pieţele financiare externe.

Numirea unui ministru al Finanţelor mai puţin cunoscut, Gheorghe Ialomiţianu, nu a schimbat această strategie. Mâna ministrului ar putea fi forţată dacă FMI decide luna următoare, potrivit aşteptărilor, că guvernul trebuie să înceteze să acumuleze arierate, notează Reuters.

Rezolvarea acestor datorii ar lăsa, aproape sigur, guvernul într-o lipsă de fonduri care nu-i va permite să ignore pieţele financiare locale.

"Până atunci, necesarul de finanţare va fi foarte ridicat şi arieratele se vor majora dacă nu renunţă la actuala strategie privind împrumuturile. Nu au cum să iasă bine din situaţia asta", a afirmat economistul-şef al ING Bank, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc.

Odată ce guvernul renunţă la plafonul de 7%, randamentele ar putea urca până la 8%, sau chiar mai mult, a adăugat el.

Pe piaţa secundară, despre care guvernul susţine că are o lichiditate prea scăzută pentru a indica un cost real al împrumuturilor, majoritatea titlurilor au deja un randament de 7,25%, sau mai mult, faţă de sub 6% în aprilie.

Totuşi, interesul pentru instrumentele financiare emise de România rămâne ridicat, iar jocul de-a şoarcele şi pisica are ca scop forţarea guvernului să-şi asume riscuri mai mari, înainte ca investitorii să profite de un declin al costurilor împrumuturilor, care ar trebui să se realizeze treptat dacă guvernul menţine austeritatea.

Executivul are de trecut o serie de voturi dificile în Parlament, legate de măsurile de austeritate, şi o posibilă moţiune de neîncredere, care ar putea intensifica temerile legate de finanţele ţării.

FMI a arătat în luna august că nu va permite României să continue să nu îndeplinească ţintele trimestriale privind arieratele, prin condiţionarea următoarei tranşe de plata de către guvern, până la sfârşitul lunii septembrie, a unor datorii cu scadenţă depăşită de două miliarde de dolari.

Guvernul va respecta, probabil, această cerere, consideră Reuters, dar analiştii estimează arierate suplimentare de două miliarde de lei, plus acumularea altor 1-2 miliarde de lei din cauza că nu a reuşit să atragă suficiente fonduri prin vânzările de titluri. Aceste datorii vor trebui probabil plătite la scurt timp după misiunea FMI din octombrie-noiembrie.

România trebuie să rostogolească datorii în valoare de şapte miliarde de lei, în monedă locală şi euro, în luna noiembrie, dar şi să acopere un deficit bugetar lunar de trei miliarde de lei.

Totalul de 13-14 miliarde de lei este aproape de valoarea sumei împrumutate prin emisiuni de titluri în 2008, dar şi de fondurile atrase de guvern în cele patru luni de la plafonarea randamentelor.

Executivul încearcă să compenseze prin emisiuni în euro, unde randamentele sunt cu aproximativ două puncte procentuale mai mici, fără a lua în calcul riscul cursului valutar. Statul poate obţine bani şi prin finanţări de urgenţă de pe pieţele monetare şi prin înţelegeri bilaterale cu bănci, dar nu poate folosi aceste procedee în fiecare lună.

"Emiterea de titluri în altă monedă sau pe pieţele străine are o limită. Dacă vor să vândă prea mult, vor întâmpina tot mai multe dificultăţi în a lansa titluri pe aceste pieţe, din motiv de supraofertă, iar costurile vor fi tot mai mari", a spus Daniel Hewitt, analist la Barclays Capital Londra.

Randamentele au crescut de la mai puţin de 6% în aprilie din cauza avansului inflaţiei şi situaţiei politice instabile, dar sunt mult inferioare nivelului de 14% atins anul trecut în perioada în care PSD a ieşit de la guvernare.

Totuşi, România, apreciată pentru eforturile de austeritate şi cu un nivel al îndatorării printre cele mai mici din Europa, nu va avea probleme în a găsi banii necesari anul acesta, atâta timp cât rămâne în relaţii bune cu FMI, notează Reuters.

Băncile locale sunt dornice să finanţeze guvernul, după ce şi-au acoperit cea mai mare parte a pierderilor cauzate anul trecut de împrumuturile neperformante prin profiturile generate de creditarea statului.

Investitorii străini aşteaptă, însă, ca statul să cedeze şi vor fi foarte interesaţi să achiziţioneze titluri guvernamentale când vor creşte randamentele, a afirmat Hewitt.

Dacă ministerul Finanţelor continuă să se concentreze asupra emisiunilor cu maturităţi de până la şase luni, ar putea ajunge într-o situaţie financiară chiar mai dificilă, necesarul lunar de fonduri putând ajunge la opt miliarde de lei lunar la începutul lui 2011, de la 4-5 miliarde de lei în prezent, a afirmat Lars Christensen, analist la Danske Bank.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici