„România riscă să devină o insulă de invizibilitate”. FIHR: promovare turistică cu buget de 20 de ori mai mic decât în Croația și de 14 ori mai mic decât în Polonia

Potrivit FIHR, bugetul național pentru promovarea turistică a fost de aproximativ 2 milioane de euro anual, un nivel „mult sub” cel al țărilor concurente din regiune. Federația susține că această sumă este de peste 20 de ori mai mică decât bugetul Croației și de peste 14 ori mai mică decât cel al Poloniei, în timp ce Turcia și Grecia ar investi „de peste 50 de ori mai mult”. În lipsa unor resurse consistente, România ar fi avut o prezență externă discontinuă, campanii fragmentate și o poziționare insuficient de clară în piețele-țintă.

FIHR atrage atenția că, în ultimii trei ani, sectorul a fost afectat de un cadru fiscal și economic impredictibil, creșterea fiscalității și inflației, iar în 2025 – de diminuarea valorii voucherelor de vacanță. Conform federației, aceste schimbări au contribuit la scăderea cererii din turismul intern, la reducerea competitivității pachetelor turistice și la contracția investițiilor, dar și la migrarea unei părți din cerere către zona de închirieri pe termen scurt sub-reglementate sau nefiscalizate.

Insula Thassos vrea și mai mulți turiști români. Primarul a venit la București să-i convingă pe nehotărâți

În acest context, FIHR susține că România trebuie să își mute accentul pe atragerea turiștilor străini (incoming), considerată „export de servicii”, cu efect direct asupra reducerii deficitului balanței comerciale. „Alocarea bugetară pentru promovare nu trebuie privită ca o cheltuială, ci ca o investiție strategică cu efect multiplicator”, arată organizația, care avertizează că România riscă să rămână cu vizibilitate slabă pe piața europeană „exact când competiția este mai intensă ca oricând”, în ciuda avantajelor precum aderarea deplină la Schengen și potențialul natural și cultural.

Federația propune, între măsurile-cheie, majorarea bugetului de promovare la minimum 10 milioane de euro anual, administrat transparent și profesionist, cu indicatori de performanță (KPI) și evaluare anuală. Ca soluție rapidă, FIHR indică utilizarea platformei „România Atractivă” (web/mobil), pentru a evita construirea de la zero a unei alte platforme și pentru a direcționa mai multe resurse către campanii digitale și social media, precum și către mentenanță și conținut.

De asemenea, FIHR solicită:

o platformă digitală națională pentru raportarea circulației turistice și colectarea integrată de date, interoperabilă cu platformele de rezervări online, conform reglementărilor UE;

o politică publică cu buget pentru „Prima de Incoming”, destinată stimulării operatorilor care aduc turiști străini (model aplicat în țări precum Bulgaria, Albania sau Polonia, potrivit federației);

consolidarea Organizațiilor de Management al Destinației (OMD) prin reglementare și finanțare, inclusiv pentru funcționarea coerentă a unui OMD național.

FIHR își declară disponibilitatea de a participa la un parteneriat public–privat și la un dialog susținut cu autoritățile, inclusiv pentru acțiuni de promovare integrate cu participarea la târguri internaționale, parteneriate cu operatori aerieni și tour-operatori și dezvoltarea sistemelor de raportare.

În final, FIHR lansează un apel „public și urgent” către MEDAT, Ministerul Finanțelor și, „în special”, către Prim-ministru, cerând alocarea unui buget substanțial de cel puțin 10 milioane de euro anual, cu creștere graduală în următorii trei ani, pentru politici publice de susținere și promovare a turismului românesc.