Românii sunt mai punctuali cu achitarea datoriilor, respectând termene mai scurte de plată

Punctualitatea plăţilor efectuate de români a crescut în 2017, termenele de plată au fost reduse în comparaţie cu cele din 2016, dar numărul facturilor neîncasate şi cel al facturilor plătite rămân la fel ca în 2016, arată un studiu prezentat miercuri de compania de management al creanţelor EOS.

201 afişări
Imaginea articolului Românii sunt mai punctuali cu achitarea datoriilor, respectând termene mai scurte de plată

Românii sunt mai punctuali cu achitarea datoriilor, respectând termene mai scurte de plată

În 2017, comportamentul de plată în rândul consumatorilor români s-a îmbunătăţit uşor comparativ cu 2016 în ceea ce priveşte plata la timp a facturilor. „În prezent, 74% din facturi sunt plătite la timp, ceea ce este echivalent cu o creştere de doar un punct procentual în comparaţie cu anul precedent. În acelaşi timp, companiile au redus termenele de plată atât pentru clienţii persoane fizice („business to consumer”, B2C), cât şi pentru clienţii persoane juridice („business to business”, B2B)”, arată studiul EOS, intitulat „Comportamente de plată europene 2017”, realizat de către institutul independent de cercetare a pieţei Kantar TNS Infratest.

În cadrul acestui studiu au fost intervievaţi factori de decizie din 3.200 de companii din 16 ţări europene cu privire la practicile de plată locale.

Unul dintre motivele de creştere a punctualităţii plăţilor efectuate de către români ar putea fi - potrivit autorilor studiului - reducerea scadenţei medii acordate, de la 39 de zile în 2016, la 37 de zile anul acesta. În prezent, termenele de plată sunt mai scurte decât în 2016: doar 54% dintre clienţii B2B au scadenţe de cel puţin 40 de zile, comparat cu 62% anul trecut.

„Comparând rezultatele studiilor EOS din anii precedenţi, am ajuns la concluzia că scadenţele mai scurte au ca rezultat o rată de plată mai bună”, a declarat Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania.

România a rămas, totuşi, una dintre ţările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia, Rusia, Bulgaria şi Slovacia. În ceea ce priveşte nivelul de creanţe neîncasate, acesta rămâne acelaşi ca în 2016, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. Prin comparaţie, nivelul mediu de creanţe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.

De asemenea, media plăţilor întârziate în România anul acesta a rămas de 23% - la fel ca în 2016. Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienţii B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăţilor de la propriii clienţi (80%), precum şi utilizarea liniilor de credit de la furnizori (69%). În ceea ce-i priveşte pe clienţii B2C (persoane fizice), aceştia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichidităţile (75%) şi neglijenţei (61%). De cealaltă parte, companiile reacţionează la aceste întârzieri ale încasărilor prin reducerea locurilor de muncă şi stoparea angajărilor (27%) şi prin creşterea preţurilor (22%). „Cei mai mulţi oameni nu conştientizează consecinţele generate de neplăţi şi plăţile întârziate”, a mai spus Georg Kovacs. „Colectarea de creanţe are, de cele mai multe ori, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care îl joacă în economie nu este foarte vizibil, deşi consumatorul beneficiază semnificativ de pe urma acesteia, deoarece lichidităţile returnate unei companii ca rezultat al colectării de creaţe contribuie la evitarea creşterii preţurilor sau reducerii locurilor de muncă”.

Potrivit EOS, companiile din România beneficiază cel mai mult de pe urma colaborării cu furnizorii externi. În fiecare an, colaborarea cu experţii în managementul creanţelor le returnează companiilor 13% din totalul cifrei de afaceri.

Cele mai multe companii din România folosesc lichidităţile recuperate de specialiştii în managementul creanţelor pentru a-şi extinde segmentul de business (35%), în timp ce 31% dintre companii investesc aceşti bani în crearea de noi locuri de muncă şi securizarea celor existente. De asemenea, banii recuperaţi sunt investiţi în piaţa locală (29%) şi în cercetare-dezvoltare (26%).

În ceea ce priveşte colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanţe, aproape jumătate din companiile din România chestionate îşi administrează creanţele intern şi o medie de 10% din companii nu folosesc procese standardizate de management al creanţelor. Cu toate acestea, comparativ cu 2016, în 2017 semnificativ mai multe companii au început să colaboreze cu furnizor externi pentru gestionarea creanţelor.

În ceea ce priveşte viitorul, companiile din România tind să fie mai puţin optimiste decât erau anul trecut şi printre cele mai sceptice din Europa de Est legat de tendinţele în comportamentul de plată al clienţilor lor. „Acest pesimism al românilor cu privire la viitor nu este surprinzător şi e explicabil, având în vedere crizele politice din ţară care conduc la instabilitate economică”, apreciază Georg Kovacs.

Studiul EOS mai arată că, în România, jumătate dintre companiile chestionate se consideră a fi digitalizate, însă doar 14% au procese de facturare complet digitalizate. „Aceasta ar putea fi o explicaţie de ce companiile româneşti au fost cele mai sceptice din Europa de Est când au fost întrebate dacă plăţile întârziate ar putea fi reduse printr-un proces de colectare de creanţe digitalizat”, conchid autorii studiului.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici