Să aderăm sau nu la zona euro?! O analiză comparativă România, Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria | Profesorul univ. Cristian Socol: Europa Centrală și de Est pe drumul convergenței europene.

În opinia de față, analizez principalii piloni ai convergenței țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE) față de media UE/ Zona Euro. În primul rând, verific respectarea condiționalităților de convergență nominală (stabilitatea prețurilor și a dobânzii și sănătatea finanțelor publice). În al doilea rând, monitorizez convergența economică reală, cu ajutorul evoluției indicatorilor PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare și a dinamicii PIB real. În al treilea rând, evaluez gradul de convergență instituțională pe baza indicatorilor de eficiență ai guvernării, calculați prin metodologia Băncii Mondiale.  În ultima secțiune, evaluez starea și progresul la nivel social, pentru a identifica punctele tari și pe cele slabe în procesul de convergență socială față de media europeană.

1. Convergența nominală – conformarea cu criteriile de la Maastricht privind aderarea la zona euro. În ultimii ani, efectul negativ al pandemiei, contagiunii negative cauzate de proximitatea față de războiul din Ucraina, criza energetică și șocurile geopolitice asociate războiului tarifar și conflictului din Orientul Mijlociu au pus presiune pe indicatorii de convergență nominală. Dintre țările Europei Centrale și de Est, Slovacia a aderat la zona Euro în anul 2009, iar Bulgaria de la 1 ianuarie 2026. Analiza respectării condiționalităților Maastricht arată că Cehia îndeplinește toate criteriile de convergență nominală. La sfârșitul anului 2025, Ungaria nu îndeplinea niciunul dintre cele 4 criterii definite, România și Slovacia depășind referința la 3 criterii (Tabel 1).

Tabel 1

Beneficiile nete ale aderării la Zona Euro sunt evidente, însă procesul nu este unul facil, existând asimetrii puternice între țările mari și țările mici în acest proces. De exemplu, în cazul Bulgariei, deși este prematur să analizăm succesul / eșecul integrării, putem observa evoluții mixte în cele 4 luni de la aderare. Cert este că un prim efect observat pe termen scurt este creșterea inflației, în Bulgaria rata IAPC anualizată crescând de la 3,5% în decembrie 2025 la 6,2% în aprilie 2026, conform datelor Eurostat. Cu toate acestea, pe termen mediu și lung, opinia mea este că beneficiile aderării vor fi net pozitive. De reținut că Cehia, Polonia, Ungaria și România nu și-au setat deocamdată o țintă oficială privind aderarea la Zona Euro, deși există declarații publice pentru orizontul temporal 2030-2035, în cazul fiecăreia din aceste țări.

2. Convergența reală (economică) – analiza PIB /locuitor la paritatea puterii de cumpărare și prognoza creșterii PIB real în 2026 și 2027. În anul 2025, cel mai ridicat grad de convergență reală dintre țările ECE îl au Cehia (92% din media UE), Polonia (81%) și România (78%) iar cel mai scăzut Ungaria (76%), Slovacia (75%) și Bulgaria (68% din media UE). În ceea ce privește ajungerea din urmă, se observă că țările ECE au avut viteze diferite de convergență economică față de media UE. În ultimii 10 ani, România a avut cea mai ridicată viteză de convergență (+22pp), urmată de Bulgaria (+19pp) și Polonia (+11pp). Fondurile europene nerambursabile, inclusiv din PNRR, au ajutat mult la finanțarea procesului de convergență (Tabel 2).

Tabel 2

Cât privește anul 2026 și viitorul (pe termen scurt), ultimele prognoze ale Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene indică evoluții mixte pentru țările ECE. Conform datelor FMI, România va avea a doua cea mai mică rată de creștere (0,7%) dintre țările ECE în 2026 iar Polonia cea mai ridicată rată (3,3%). În 2027 atât FMI cât și Comisia Europeană estimează o revenire consistentă pentru țările ECE (în opinia mea o prognoză optimistă, supraestimată, având în vedere dezechilibrele interne din aste țări și contagiunea negativă cauzată de incertitudinea globală, proximitatea față de războiul din Ucraina, criza din Orientul Mijlociu etc) (Tabel 3).

Tabel 3

Dacă ne uităm în detaliu în prognozele celor două prestigioase instituții internaționale observăm câteva lucruri: a) față de raportul WEO din octombrie 2025, în cel din aprilie 2026 FMI a revizuit în jos estimările de creștere pentru 2026 în cazul României (de la 1,4% la 0,7%), Slovaciei (de la 1,7% la 0,6%), Ungariei (de la 2,1% la 1,7%), Bulgariei (de la 3,1% la 2,8%) și în sus în cazul Poloniei (de la 3,1% la 3,3%) și Cehiei (de la 2% la 2,2%); b) nu se susține afirmația conform căreia ”Bulgaria a întrecut România, Polonia, Ungaria și Cehia, fiind trecută de FMI în tabel la țări dezvoltate”, dintr-un motiv simplu – FMI trece la categoria ”Țări dezvoltate” țările care sunt în Zona Euro – Bulgaria, intrată recent și Slovacia sunt acolo, iar la categoria ”Țări emergente” sunt țările membre UE dar non-euro – asta nu înseamnă că Bulgaria și Slovacia au un nivel de dezvoltare mai mare decât Cehia, Polonia, România sau Ungaria; c) Conform Prognozei Comisiei Europene, în anul 2026 doar Bulgaria se află în decalaj (output-gap) pozitiv, expansionist (produce efectiv mai mult decât potențialul său economic) dintre țările analizate, restul sunt în decalaj negativ, recesionist. In anul 2027, Cehia și Ungaria se vor afla în decalaj expansionist, Polonia netru iar Bulgaria, România și Slovacia în decalaj recesionist.

3. Convergența reală (instituțională) – analiza indicatorilor de bună guvernare, estimați de Banca Mondială. Indicatorii de guvernanță estimați de Banca Mondială (Worldwide Governance Indicators) sunt esențiali în analiza convergenței reale a țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE) cu media UE. Arată calitatea instituțiilor care susțin creșterea economică pe termen lung. Indicatori precum Statul de drept și Controlul corupției influențează direct investițiile străine, funcționarea piețelor și eficiența alocării resurselor în economie. Eficiența guvernării și Calitatea reglementărilor ne arată capacitatea statului de a propune și implementa politici publice eficiente și de a crea un mediu favorabil dezvoltării sectorului privat. Indicatorii Voce și Responsabilitate și Stabilitatea Politică ne indică gradul de predictibilitate și participarea cetățenilor și actorilor economici la viața publică (Tabel 4).

Tabel 4

Analiza dinamicii acestor indicatori în ultimii 10 ani arată evoluții mixte, îmbunătățiri la unii și înrăutățiri la alții. Aderarea și integrarea în UE au condus la îmbunătățiri evidente în cadrul acestor țări, convergența instituțională accelerând convergența economică. Instituțiile solide reduc incertitudinea și costurile de tranzacție, fiind un stimul pentru productivitate și inovare. Stabilitatea politică și responsabilitatea publică îmbunătățite măresc sustenabilitatea reformelor economice și contribuie la creșterea încrederii cetățenilor și investitorilor în actul de guvernare. Se observă că în ultimii 10 ani, România a avut evoluții bune comparativ cu celelalte țări analizate (ori creșteri ale scorurilor în cazul unor indicatori, ori reduceri mai mici în cazul altor indicatori).

4. Convergența socială – analiza indicatorilor de stare socială / progres social.

Analiza convergenței sociale constituie o parte importantă a evaluării convergenței reale. Indicatori precum salariul minim (în euro și la paritatea puterii de cumpărare), venitul disponibil net mediu și median și rata riscului de sărăcie și excluziune socială / deprivare materială economică și socială severă ilustrează nivelul de bunăstare și distribuția veniturilor. În cazul statelor non-euro precum Polonia, Ungaria, Cehia și România, convergența socială indică gradul de compatibilitate structurală cu media Zonei euro. Divergențele persistente pot semnala rigidități pe piața muncii și ineficiențe în mecanismele de redistribuire. O convergență socială insuficientă poate amplifica riscurile de ajustare asimetrică post-aderare.

Datele Eurostat ne arată că cinci din cele 6 țări ECE analizate – Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia și Cehia se află printer ultimele șapte țări UE (care au salariu minim) cu cel mai mic salariu minim exprimat în euro. Bulgaria se află pe ultimul loc cu 620 euro salariu minim net lunar, iar Polonia are cel mai înalt nivel dintre țările ECE analizate, la acest indicator, cu 1139 euro în semestrul 1 din anul curent (Infografic 1).

Infografic 1

Același indicator – salariul minim – dar exprimat la paritatea puterii de cumpărare schimbă sensibil locurile țărilor ECE în clasament, împingând țările baltice Letonia și Estonia pe ultimele locuri (Infografic 2).

Infografic 2

Conform Eurostat, în anul 2025, România a avut cel mai mic venit disponibil mediu net din UE (8748 euro anual, 729 euro lunar) (Infografic 3) și cel mai mic venit disponibil median net din UE (8187 euro anual, 682 euro lunar) (echivalate în funcție de mărimea și structura gospodăriei) (Infografic 4).

Infografic 3

Infografic 4

Relevant, conform ultimelor date oficiale Eurostat, pentru anul 2025, 5.169.000 români trăiesc în risc de sărăcie și excluziune socială, din care 3.148.000 în zona rurală (conform datelor Eurostat pentru anul 2025). Bulgaria are totuși cea mai mare rată a persoanelor care trăiesc în sărăcie și excluziune socială (29%), pe locul doi se află Grecia (27,5%) iar pe locul 3 România, cu 27,4%. De observat că Cehia și Polonia sunt țările UE cu cele mai mici rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială, de 11,5% și, respectiv, 15% (Infografic 5).

Mai mult, ponderea angajaților care trăiesc în risc de sărăcie este în România de 10,8% din total, pe locul 4 după Luxemburg, Bulgaria și Spania, conform ultimelor date Eurostat pentru anul 2025.

Infografic 5

România conduce în clasamentul nedorit al ratei de deprivare economică și socială severă, cu 16,8% din total populație, urmată de Bulgaria, cu 15%. Din nou, Polonia (2%) și Cehia (2,6%) sunt țări în care politicile antisărăcie își dovedesc eficiența, având o rată redusă a sărăciei extreme (Infografic 6). De reținut că 3.160.000 români trăiau în deprivare materială și socială severă în anul 2025 (din care 758.000 sunt copii, cu vârsta mai mică de 18 ani).

Infografic 6

Literatura științifică aduce o concluzie consensual recunoscută. Doar o combinație smart între cele două tipuri de convergență, nominală și reală, poate asigura recuperarea sustenabilă a decalajelor și reziliența în fața șocurilor asimetrice postaderarea la zona euro. Convergența reală trebuie să fie suficient de avansată înainte de adoptarea euro, iar convergența nominală trebuie să fie sustenabilă, nu doar temporară, conjuncturală.

Următorul Proiect de Țară al României pe termen mediu trebuie să fie Aderarea la Zona Euro. Există deja un demers relevant finalizat în cadrul Comisiei Naționale de Adoptare a Monedei Euro (https://cnp.ro/comisia_nationala_euro/): un Raport de Fundamentare a Planului Național de Adoptare a Monedei Euro și un Plan Național de Adoptare a Monedei Euro. Trebuie construit pornind de la aceste documente.

Pe termen scurt și mediu, pentru pregătirea adecvată a aderării la Euro, România trebuie să respecte complet țintele angajate în cadrul Planului Național Bugetar Structural 2025-2031 și să absoarbă integral fondurile europene nerambursabile (inclusiv din PNRR și alte programe viitoare). Sunt condiții strict necesare pentru un drum lin al convergenței nominale și reală față de Zona Euro.