Saxo Bank: Prelungirea tendinţei din ultimii 10 ani va duce la înlocuirea pieţelor de către guverne

Actuala paradigmă în care se află satul global este la capăt de drum, iar prelungirea tendinţei din ultimul deceniu ar însemna o societate aflată în război cu sine, unde pieţele vor fi înlocuite de guverne, consideră Steen Jakobsen, economistul şef al Saxo Bank, într-un raport remis MEDIAFAX.

136 afişări
Imaginea articolului Saxo Bank: Prelungirea tendinţei din ultimii 10 ani va duce la înlocuirea pieţelor de către guverne

Jakobsen arată, în raportul ce prezintă 10 "previziuni scandaloase" pentru anul următor, că dacă se continuă ca până acum, există posibilitatea ca monopolul să devină singurul model de business şi dezbaterea publică să ia o turnură către o fragmentare şi polarizare mai accentuată.

În ceea ce priveşte previziunile, Saxo Bank notează totuşi că acestea nu constituie prognozele de piaţă oficiale ale băncii suedeze pentru 2020, ci reprezintă un avertisment de posibilă alocare greşită a riscului în rândul investitorilor care de obicei consideră că există o probabilitate de doar 1% ca aceste evenimente să se materializeze.

Previziunile scandaloase ale Saxo Bank pentru 2020:

1. Situaţie favorabilă pentru Rusia privind energia verde şi cea neagră

În 2020, OPEC şi Rusia, simţind o încetinire a producţiei americane de petrol de şist din cauza lipsei de randament a investiţiilor, profită de ocazie şi anunţă o reducere suplimentară majoră a producţiei lor de petrol. Momentul coincide şi cu următoarea rundă a ofertei publice iniţiale a Aramco, ceea ce ajută la evaluarea dorită din partea investitorilor din afara Regatului Saudit. Piaţa e prinsă pe picior greşit, iar agitaţia pentru acoperirea poziţiilor short în piaţa de petrol şi graba celor care gestionează fonduri de hedging de a-şi acoperi expunerea la preţurile mai mari vor duce, în cele din urmă, la revenirea ţiţeiului Brent la 90 de dolari pe baril. În Rusia, acest lucru se va dovedi a fi o mare victorie, nu doar pentru Rosneft, ci şi pentru finanţele publice ale Rusiei, unde pragul de rentabilitate pentru bugetul din 2019 a fost bazat pe preţul ţiţeiului sortiment Ural de 49 dolari pe baril. Acţiunile Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din Rusia, sar cu 50%.

În alte părţi, industria de energie verde face un pas înapoi în 2020 din cauza publicităţii exagerate şi a unui randament scăzut al investiţiilor. Şi totuşi, politica pe termen lung se concentrează pe vehicule electrice şi dispozitive de control a poluării, iar aceasta continuă să se dezvolte pe măsură ce angajamentele legate de politicile de mediu se adâncesc peste tot în lumea dezvoltată. Rusia are beneficii de pe două fronturi: primul în calitate de cel mai mare furnizor de paladiu din lume, material folosit în vehicule pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi una dintre cele mai performante mărfuri în 2019. O creştere şi mai mare are loc în 2020 când Democraţii americani ajung la Casa Albă după o victorie răsunătoare şi, alături de India, înăspresc standardele pentru emisii.

În al doilea rând, Rusia beneficiază de pe urma scăderii folosirii cobaltului şi a tendinţei tot mai mari de a folosi nichelul pe piaţa bateriilor maşinilor electrice. În 2020, cererea pentru nichel explodează. Guvernele economiilor avansate subvenţionează vânzările tot mai mari de vehicule electrice, iar producătorii auto majori din Germania încep să lucreze la capacitate maximă, încercând să asigure stocuri de baterii pe termen lung. Şi, în timp ce Indonezia a decis să reducă exportul de minereu de nichel începând din ianuarie 2020 pentru a favoriza topitoriile locale, MMC Norilsk Nickel din Rusia se bucură de situaţia favorabilă determinată de cererea mai mare şi de preţurile ridicate şi, la fel ca Rosneft, are parte de o creştere de 50% pe preţul acţiunii.

2. Instalarea bruscă a stagflaţiei recompensează valoarea în defavoarea creşterii

ETF-ul iShares MSCI World Value Factor lasă FANG (Facebook, Amazon, Netlix, Google) cu mult în urmă, depăşindu-le cu 25%. Lumea a parcurs acum cercul complet de la finalul sistemului Bretton Woods, atunci când efectiv a trecut de la un dolar bazat pe aur la un sistem fiat pur pentru dolar, cu trilioane de dolari creaţi din împrumut - nu doar în SUA, ci în toată lumea. Fiecare ciclu de creditare a solicitat dobânzi tot mai mici şi doze tot mai mari de stimulente pentru a preveni o criză totală în sistemul financiar american şi global. Ratele aflându-se la pragul inferior efectiv şi SUA având deficite enorme şi în continuă creştere, recesiunea americană următoare va impune Fed să-şi supradimensioneze bilanţul mai mult decât îşi poate imagina pentru a finanţa noile cheltuieli masive ale lui Donald Trump de a sprijini infrastructura în speranţa recuperării şanselor electorale. Dar se întâmplă ceva ciudat: salariile şi preţurile cresc brusc pe măsură ce stimulentele îşi fac loc în economie, în mod ironic datorită sub-capacităţii în ceea ce priveşte resursele şi mâna de lucru calificată din cauza lipsei de investiţii anterioare. La rândul lor, creşterea inflaţiei şi a randamentelor cresc costul capitalului ceea ce elimină de pe piaţă companiile „zombie” pe măsură ce debitorii mai slabi caută fonduri. La nivel global, dolarul suferă de o devalorizare intensă căci piaţa recunoaşte că Fed doar îşi va accelera extinderea bilanţului în timp ce va menţine dobânda de referinţă scăzută.

3. BCE se dă bătută şi creşte dobânzile

Băncile europene sunt pe cale să-şi revină, căci indicele bancar EuroStoxx creşte cu 30% în 2020. În ciuda introducerii recente a sistemului dualist, care a ajutat la diminuarea consecinţelor negative ale dobânzilor negative, băncile încă se confruntă cu o criză majoră. Acestea înfruntă un mediu economic şi financiar dificil: marcat de dobânzi structurale ultra-scăzute, o creştere a reglementării cu Basel IV - ceea ce va reduce şi mai mult rentabilitatea capitalului propriu al băncilor - şi competiţia din partea companiilor fintech în pieţe nişă.

După o schimbare a situaţiei fără precedent, la începutul lunii ianuarie 2020, noul preşedinte al BCE, Christine Lagarde - care anterior sprijinise dobânzile negative - execută o schimbare a poziţiei şi declară că politica monetară şi-a depăşit limitele. Ea indică faptul că menţinerea dobânzilor negative la depozite pentru o perioadă mai lungă ar putea să dăuneze grav bunei funcţionări a sectorului bancar european. Pentru a obliga guvernele din zona euro, şi mai ales Germania, să intervină şi să folosească politica fiscală pentru a stimula economia, BCE îşi inversează politica monetară şi creşte dobânzile pe 23 ianuarie 2020. Această primă creştere este urmată de o alta la scurtă vreme, ceea ce duce dobânda de referinţă la zero şi chiar puţin spre pozitiv înainte de finalul anului.

4. În domeniul energiei, verdele nu este noul negru

Raportul ETF-ul VDE pentru energie din combustibili fosili faţă de ICLN, un ETF de energie regenerabilă, sare de la 7 la 12. Industria de petrol şi gaze a ţâşnit din criza financiară după 2009, având rentabilitate de aproape 131% din 2008 până la vârful din iunie 2014 căci China a scos economia mondială din recesiunea determinată de datorie. De atunci, industria a fost afectată negativ de două forţe puternice. Prima a fost apariţia gazelor de şist în SUA şi progresele rapide în globalizarea lanţurilor de aprovizionare pentru gaze naturale prin intermediul LNG. Apoi a venit revoluţia petrolului de şist american, prin care SUA au devenit cel mai mare producător din lume de petrol şi lichide petroliere. A doua forţă a fost capitalul politic şi popular tot mai mare din spatele luptei împotriva schimbărilor climatice, ceea ce a determinat o creştere masivă a cererii pentru energie regenerabilă.

Forţele combinate ale preţurilor mai mici şi investitorii care au evitat sectorul energetic negru a dus la o reducere de 23% a evaluării capitalului propriu al companiilor de energie tradiţională faţă de companiile ce produc energie curată. În 2020, lucrurile se schimbă în ceea ce priveşte perspectiva de investiţii deoarece OPEC prelungeşte reducerile de producţie, instalaţiile americane neprofitabile de petrol de şist încetinesc creşterea producţiei, iar cererea din Asia creşte din nou. Şi nu doar că industria de petrol şi gaze va fi câştigătorul surpriză în 2020 - industria de energie curată va avea parte, în acelaşi timp, de o trezire la realitate.

5. Africa de Sud electrocutată de datoria ESKOM

Cursul USD/ZAR creşte de la 15 la 20 pe măsură ce lumea taie liniile de creditare pentru Africa de Sud. Vestea foarte proastă este anunţul guvernului sud-african de la finalul acestui an conform căruia, pentru a continua intervenţia pentru salvarea companiei de utilităţi cu probleme ESKOM şi pentru a ţine lumina aprinsă în ţară, bugetul pe anul viitor este proiectat să se umfle la cel mai ridicat nivel din ultimii peste zece ani la 6,5% deficit din PIB, o deteriorare abruptă după ce guvernul a reuşit să stabilizeze finanţele la un -4% aproape constant din PIB în ultimii câţiva ani. Şi mai rău, Banca Mondială estimează că datoria sa externă este mai mult decât dublă în acea perioadă la peste 50% din PIB. Fiasco-ul ESKOM poate fi picătura care a umplut paharul în ceea ce priveşte dorinţa creditorilor de a continua să finanţeze o ţară care nu şi-a pus ordine în finanţe sau autorităţi timp de zeci de ani. Alte pieţe emergente insolvabile vor fi şi ele atrase în vârtej în 2020, cu cea mai diferenţiată performanţă din economiile pieţelor emergente în ani de zile. Ţara oscilează către deficit.

6. Preşedintele american Trump anunţă impozitul „America First” (America pe primul loc) pentru a reduce deficitul comercial

Un impozit pe toate veniturile de provenienţă străină precipită circuitele de alimentare şi creşte inflaţia. Obligaţiunile de trezorerie americane pe 10 ani protejate împotriva inflaţiei ajung la randament de 6% în 2020 datorită unui val de interes din partea investitorilor pe măsură ce inflaţia creşte. Anul 2020 începe cu o stabilitate rezonabilă pe frontul politicii comerciale după ce administraţia Trump şi China reuşesc să ajungă la o destindere temporară a tarifelor, a politicii valutare şi a achiziţiilor bunurilor agricole. Dar la începutul lui 2020, economia SUA se luptă să respire, iar deficitele comerciale americane cu China nu reuşesc să se îmbunătăţească material, în timp ce achiziţiile chineze de produse agricole nu pot, în mod realist, să crească mai mult. Văzând sondaje ce arată o înfrângere răsunătoare în alegerile prezidenţiale americane din 2020, Trump devine rapid agitat, iar administraţia sa trâmbiţează o nouă abordare într-un ultim efort de a reacapara discursul protecţionist: impozitul „America First”.

În condiţiile acestui impozit, programul impozitului corporativ american este reconstruit complet pentru a favoriza producţia americană sub principiile declarate ale „comerţului corect şi liber”. Planul anulează toate tarifele anterioare şi, în schimb, impune un TVA fix de 25% asupra tuturor veniturilor brute de pe piaţa americană care sunt provenite din producţii străine. Acest lucru generează proteste dure din partea partenerilor comerciale care spun că, de fapt, nu sunt decât vechile tarife în haine noi, dar administraţia contra-argumentează că companiile străine sunt binevenite să-şi mute producţia în SUA pentru a evita impozitul.

7. Suedia o ia razna

O schimbare masivă şi pragmatică de atitudine ia cu asalt Suedia pe măsură ce ţara încearcă să-şi integreze mai bine imigranţii şi îşi suprasolicită serviciile sociale, determinând introducerea unor enorme stimulente fiscale şi redresarea abruptă a SEK. După cum se întâmplă deseori în elaborarea politicilor în Suedia, la fel cum au dus impozitarea progresivă prea departe, ceea ce a dus la colapsul economiei la începutul anilor 90, acum au dus corectitudinea politică legată de imigraţie atât de departe încât au devenit incorecţi din punct de vedere politic. Ignoră grupul mare de suedezi care chestionează acea politică, scoţându-i din dezbatere. O democraţie parlamentară ar trebui să permită tuturor grupurilor de o dimensiune rezonabilă să aibă ceva de spus în cadrul dezbaterii, dar principalele partide tradiţionale din Suedia au luat decizia colectivă neobişnuită de a ignora vocea anti-imigraţie care a ajuns să reprezinte peste 25% din votanţii suedezi. Justificaţia şi intenţiile erau bune: deschidere şi egalitate pentru toţi şi menţinerea modelului economic deschis al Suediei. Dar orice lucru dus prea departe poate deveni copleşitor şi, pentru a supravieţui, toate modelele trebuie să se poată schimba atunci când faptele se schimbă. Celelalte ţări nordice vorbesc acum despre „condiţiile suedeze” ca despre o ameninţare, nu ca model de cele mai bune practici. Suedia este acum în recesiune şi, dat fiind statutul său de mică economie deschisă, este foarte sensibilă la încetinirea globală. Acest sentiment al crizei, sociale şi economice, va crea condiţiile pentru schimbare.

8. Democraţii americani au parte de o victorie decisivă şi curată la alegerile din 2020 din SUA, victorie determinată de femei şi de cei din generaţia millennials

Alegerile din SUA din 2020 îi pun pe Democraţi în poziţia de a controla atât preşedinţia, cât şi cele două Camere ale Congresului. Acţiunile companiilor mari de servicii medicale şi farmaceutice se prăbuşesc cu 50%. Trecând în 2020, sondajele nu arată bine pentru Trump, şi nici electoratul. Votantul marginal al lui Trump în 2016 şi 2020 este alb şi bătrân, o categorie de vârstă ce dispare în termeni relativi, căci cea mai mare generaţie din SUA acum este generaţia millennials, în maturizare, a celor în vârstă de 20-40 de ani, o cohortă mult mai liberală. Millennialii şi chiar şi cei mai în vârstă din generaţia Z din SUA au devenit extrem de motivaţi de nedreptăţile şi inegalitatea cauzate de pomparea în pieţe a activelor băncilor centrale şi de temerile legate de schimbările climatice, unde preşedintele Trump este întruchiparea desăvârşită a rebeliunii în calitate de persoană ce neagă schimbările climatice.

Votul pentru stânga este determinat cu precădere pe baza antipatiei pentru Trump - femeile din mediile suburbane şi cei din generaţia millennial venind la vot pentru a-şi exprima repulsia faţă de Trump. Democraţii câştigă votul popular cu peste 20 de milioane, îşi extind controlul asupra Camerei Reprezentanţilor şi chiar iau la mustaţă Senatul. Asigurările medicale pentru toată lumea şi negocierile pentru stabilirea preţului medicamentelor aduc reduceri masive în rentabilitatea industriei.

9. Ungaria pleacă din UE
Ungaria a avut parte de un succes economic impresionant din 2004 încoace, de când a intrat în UE. Dar căsătoria de 15 ani pare să aibă probleme acum, după ce UE a iniţiat o procedură a Articolului 7 împotriva ţării din cauza faptului că Ungaria - sau, de fapt, prim-ministrul Viktor Orbán — impune restricţii şi mai mari asupra presei libere, a judecătorilor, a mediului academic, minorităţilor şi grupurilor care luptă pentru sprijinirea drepturilor. Conducerea Ungariei ripostează că ţara doar se protejează: în principal îşi protejează cultura de imigraţia în masă. Este un status quo nesustenabil, iar cele două părţi vor avea dificultate în a se reconcilia în 2020 în timp ce procedura Articolului 7 avansează încet prin sistemul UE.

Premierul Viktor Orbán chiar vorbeşte deschis despre cum Ungaria este „frate de sânge” cu renegata Turcie, spre deosebire de o parte a restului Europei, o mare schimbare a retoricii, o schimbare de ton ce coincide cu transferurile UE ce vor dispărea în decursul următorilor doi ani. Moneda Ungariei, forintul (HUF), este în dezavantaj şi atinge nivelul mult mai scăzut de 375 în termenii EURHUF pe măsură ce pieţele se tem de lipsă de angajament sau de inversarea fluxurilor de capital deoarece companiile UE şi-au reconsiderat investiţiile în Ungaria.

10. Asia lansează o nouă valută de rezervă pentru a se distanţa de dependenţa de dolarul american

O valută de rezervă digitală asiatică, susţinută de Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură, duce la scăderea cu 20% a indicelui dolarului SUA şi la prăbuşirea cu 30% a dolarului SUA faţă de aur. Pentru a înfrunta o rivalitate comercială tot mai profundă şi vulnerabilităţile ce decurg din ameninţările SUA de a folosi dolarul american ca o armă şi pentru a-şi controla finanţele globale, Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură creează un nou activ de rezervă numit Asian Drawing Right, sau ADR, unde 1 ADR este echivalent cu 2 dolari SUA, ceea ce face ca ADR să devină cea mai mare unitate valutară a lumii. Mişcarea are, în mod clar, scopul de a de-dolariza comerţul local.

Economiile locale sunt de acord multilateral să înceapă realizarea tuturor tranzacţiilor din regiune doar în ADR, iar exportatorii principali de petrol precum Rusia şi ţările OPEC se alătură bucuroase datorită faptului că depind din ce în ce mai mult de piaţa asiatică. Redenominarea unei părţi semnificative a comerţului global şi renunţarea la dolarul american face ca SUA să aibă şi mai puţine influxuri de capital necesare pentru a-şi finanţa deficitele duble. USD scade cu 20% faţă de ADR în câteva luni şi cu 30% faţă de aur, ducând poziţia spot la aur mult peste 2000 dolari per uncie în 2020.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici