Scrisoare deschisă | Comunitatea bancară şi taxa pe lăcomie: Măsuri care grăbesc recesiunea, precum deprecierea cursului

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) au transmis, joi, o „Scrisoare deschisă” privind efectele negative ce vor fi generate de a doua Revoluţie fiscală, prin introducerea unei taxe pe active bancare, şi de aprobarea unui pachet de legi.

1848 afişări
Imaginea articolului Scrisoare deschisă | Comunitatea bancară şi taxa pe lăcomie: Măsuri care grăbesc recesiunea, precum deprecierea cursului

Scrisoare deschisă | Comunitatea bancară şi taxa pe lăcomie: Măsuri care grăbesc recesiunea, precum deprecierea cursului

Redăm mai jos scrisoarea transmisă de cele două organizaţii bancare.

„Sistemul financiar din România consideră că iniţiativele legislative privind introducerea unei taxe pe active bancare şi aprobarea unui pachet de legi restrictive pentru finanţare vor avea efecte negative profunde.

Efectele acestor iniţiative nu vor contribui la stabilitate şi dezvoltare, ci vor grăbi instalarea unei recesiuni economice. Această recesiune înseamnă deprecierea cursului, scăderea pieţei imobiliare, distrugerea de locuri de muncă, scumpirea finanţării, în final o lovitură la adresa bunăstării tuturor românilor.

Sistemul financiar bancar din România a asigurat responsabil stabilitatea financiară a ţării în contextul crizei economice precedente: acţionarii au suportat pierderile integral din bani proprii, au menţinut liniile de finanţare în perioada cea mai turbulentă şi au sprijinit revenirea economică prin finanţare ieftină şi stabilă pentru stat şi pentru economia reală la nivelul ţărilor din regiune.

În acest context, sistemul financiar respectă politica fiscală în funcţie de priorităţile guvernării, dar respinge şi dezaprobă cu tărie:

1. Adoptarea unor măsuri fără consultare prealabilă pentru a stabili eficienţa şi impactul acestora

2. Mistificarea modului de a desfăşura afaceri al băncilor din România

3. Condamnarea întregului sistem bancar pentru probleme structurale ale economiei româneşti (lipsa de investiţii, impredictibilitate fiscală şi legislativă, neajustarea veniturilor la productivitate, politici inflaţioniste).

Declaraţiile oficiale au poziţionat sistemul financiar bancar drept inamic al statului – un punct de vedere fals, dăunător şi fără nicio utilitate. Această strategie politizează relaţia cu un partener cheie al dezvoltării economice – în fapt, principalul finanţator al Statului Român – şi subminează încrederea instituţională. În contextul economic şi geopolitic actual, această decizie va avea costuri ridicate de încredere pentru Statul Român.

Sistemul financiar bancar din România îşi va respecta obligaţiile fiscale şi legislative, aşa cum a făcut-o şi până acum. Misiunea sectorului este să ofere o viaţa mai bună pentru clienţi, stabilitate pentru economie şi un viitor mai sigur. Este adevărat că cine munceşte, câteodată greşeşte, dar sectorul financiar a făcut greşeli pe care şi le-a asumat şi a plătit. Din proprii săi bani, nu din bani publici! Dar acest sector nu acceptă să fie tratat drept inamic al statului ori să plătească pentru motive justificate prin neadevăruri şi inducerea în eroare a opiniei publice.

Măsuri constructive ar fi putut fi programe de sprijin pentru crearea de locuri de muncă calificate şi de viitor. Într-un an cu o semnificaţie cu totul deosebită pentru România, ţara ar avea nevoie de o viziune, de un plan pentru viitor. România are urgentă nevoie să recupereze decalajele care o separă de Europa dezvoltată şi trebuie să profite de fereastra de oportunitate pe care încă o traversăm. Acestea sunt adevăratele priorităţi ale României şi răspunsul la provocările prezentului şi viitorului se obţine prin dialog, colaborare şi consens, nu prin decizii unilaterale şi injuste. Suntem şi vom rămâne deschişi la aceste discuţii, pentru că suntem preocupaţi de viitorul ţării.

Privind însă la situaţia actuală, viitorul se conturează cu totul altfel: măsurile anunţate riscă să grăbească recesiunea în România. Considerăm că scăderea încrederii poate avea însă costuri şi mai mari, iar aceasta finalitate este cu siguranţă opusă complet scopului urmărit prin aceste măsuri.

În 2019, România nu mai are nevoie de un nou 2009, ci dimpotrivă, de coeziunea şi forţa tuturor entităţilor care îi doresc progresul.

Rămânem deschişi dialogului constructiv.”

Guvernul a prezentat marţi un proiect de ordonanţă de urgenţă are cuprinde o serie de măsuri fiscale, printre care se află: „taxa pe lăcomie”, aplicată băncilor, la valoarea activelor şi calculată în funcţie de nivelul ROBOR; plafonarea preţului la gaze şi energie; un impozit de 3% pe cifra de afaceri a companiilor din energie; noi taxe pentru organizatori de jocuri de noroc.

Alte măsuri din a doua „Revoluţie fiscală” sunt: scăderea comisioanelor pentru Pilonul II de pensii, precum şi posibilitatea de a lăsa contributorii să-şi retragă banii anticipat; extinderea taxării inverse pentru anumite categorii de operaţiuni cu bunuri.

În plus, Parlamentul a trimis la promulgare Legea care plafonează dobânzile şi modificarea Legii leasingului, iar Senatul a aprobat ca Legea dării în plată să fie aplicată şi pentru Prima Casă.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici