Şova: Contractul pentru autostrada Comarnic-Braşov va fi semnat la 30 octombrie, în mod normal

Solicitarea a fost adresată în şedinţa de guvern.

"Conform programării din dialogul competitiv, în mod normal, pe 30 octombrie trebuie să semnăm contractul", i-a răspuns Şova.

Ponta a arătat că soluţia pentru fluidizarea traficului de pe DN1 în acea zonă nu sunt pasarelele pietonale, ci construcţia autostrăzii.

"E foarte bine că s-au pus pasarele, mulţumesc celor care au făcut eforturi, dar e un pansament, de fapt, pentru o boală gravă care este DN1 şi cât mai ţine pansamentul mai ţine, dar trebuie să avem autostrada", a declarat premierul.

Cele patru pasarele pietonale peste DN 1, construite în oraşele Azuga, Buşteni şi Comarnic, au fost date în folosinţă sâmbătă.

Citeşte şi: Pasarele pe DN 1, pentru fluidizarea traficului. Cum arată noile "treceri de pietoni" suspendate - FOTO

Pasarelele pietonale metalice reprezintă, potrivit autorităţilor, o soluţie temporară de fluidizare a traficului rutier pe Valea Prahovei până la construirea autostrăzii Comarnic-Braşov.

La tronsonul Comarnic - Braşov, ofertele pentru preselecţie la dialog competitiv au fost depuse la finele lunii februarie, pe listă fiind înscrise compania China Communications Construction şi asocierile Spedition UMB-Tehnostrade, Vinci - Strabag - Aktor şi Impregilo - Salini.

În primăvara acestui an, ministrul Şova declara că reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) vor începe negocierile pentru desemnarea câştigătorului contractului de construcţie şi operare a autostrăzii Comarnic - Braşov cu cei patru ofertanţi înscrişi pe listă, termenul pentru finalizarea acestora fiind luna august.

Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia), a renunţat la contract. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie a autostrăzii pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării.